• deși Brăila se numără printre județele cu cel mai mare procent de irigații la nivel național, seceta extremă îi determină pe unii fermieri la gesturi… extreme • astfel, reprezentanții ANIF Brăila au descoperit diguri sau dopuri de pământ amenajate ilegal pentru a stopa curgerea apei pe unele canale și direcționarea ei exclusiv către terenurile anumitor ferme • fenomenul afectează în principal partea de sud a județului • se fac controale în teren pentru depistarea blocajelor ilegale și tragerea la răspundere, inclusiv penală, a celor implicați • pe lângă aceste furturi au mai apărut și defecțiuni la unele stații de pompare de mare capacitate • pe fondul acestor probleme, ANIF a restricționat provizoriu livrarea apei în anumite zone ale județului
Indiscutabil, judeţul Brăila ocupă de ani de zile locul unu pe ţară cu cea mai mare suprafaţă la irigat, cu peste o treime din totalul național, dar şi în ceea ce privește sumele alocate pentru modernizarea infrastructurii principale şi secundare de irigații. Astfel, din cele 1,5 miliarde euro asiguraţi prin programe europene pentru infrastructura principală, 500 de milioane euro au revenit judeţului Brăila, iar după cum a declarat recent ministrul agriculturii, Florin Barbu, pentru infrastructura secundară, din aproximativ 1 miliard de euro, Brăila beneficiază de 400 milioane de euro.
În ceea ce privește suprafeţele irigate până la ultima decadă a lunii iunie a.c., de filiala Brăila a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), atât în judeţul nostru, cât și în Ialomiţa și Galaţi, se ajunsese la un total de 78.969 hectare (cu mai multe udări), din suprafaţa de 291.255 ha contractate pentru anul 2024. Vom reveni şi cu alte date privind irigaţiile în anii 2023-2024. Deocamdată, trebuie să remarcăm că la seceta cumplită din acest an s-au adăugat şi situaţii limită, apărute din cauze diverse.
Motoare şi pompe care au cedat
S-a întâmplat începând cu luna mai, chiar la cea mai mare staţie de irigat din ţară - SRPA-1 Spiru Haret -, la trei luni după vizita făcută aici de Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care până să ajungă în fruntea ministerului a ocupat funcția de director general al ANIF România. Nimic nu prevestea atunci necazurile care vor urma. Şi anume: din cele 5 pompe cu un debit de 120 metri cubi pe secundă, au cedat două motoare şi o pompă, fiind afectaţi utilizatorii din Terasa Brăila Sud, inclusiv fermieri din judeţul Ialomiţa. În ceea ce privește istoricul acestor agregate de pompare, ele au fost reabilitate în 2006 şi 2017, după o perioadă de funcţionare foarte mare, începând din anii 80. Şi vorba cuiva: “asta e tehnica, cu vechimea şi problemele ei”, ivite exact în plină campanie de irigat. Iar în cazul SRPA-1 Spiru Haret situaţia este una excepţională, având în vedere că aceasta a fost proiectată să transporte apa până la 80 km distanţă, pentru o suprafaţă de 200.000 hectare. Privind agregatele de pompare, subiectul trebuie analizat în detaliu: uzura fizică şi morală, calitatea reparaţiilor, regimul de exploatare şi randamentul acestora, dacă ar trebui înlocuite cu altele noi, moderne etc.
A apărut şi s-a accentuat furtul de apă!
Şi cum un necaz nu vine niciodată singur, la problemele cu motoarele sau pompele de irigat, a mai apărut și alt aspect, ilegal şi cu repercursiuni asupra nivelului şi debitului de apă din canalele de irigat. Este vorba de atitudinea unor fermieri care, fără a încheia un contract cu ANIF şi considerând că apa de irigat este gratis, au început să fure efectiv apă din canale. Astfel, unii şi-au permis să manevreze după bunul plac o serie de vane şi vanete şi stăvilare. De aceea, reprezentanţi ai Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI ) şi producătorilor agricoli, împreună cu conducerea ANIF Brăila, s-au întâlnit cu fermierii din sudul judeţului şi au trecut la verificarea canalelor unde se constatase o scădere a debitului ce trebuia să ajungă pe mari suprafeţe de teren, până la zeci de kilometri distanţă, pe terenurile unor fermiri care, deși aveau contract pentru livrarea apei, s-au trezit că nu mai au cu ce să irige. “Cei cu iniţiative în afara cadrului legal, au stopat curgerea apei prin realizarea de diguri sau dopuri din pământ în canalele de irigat sau stăvilare. Şi astfel, inclusiv cu conducte de
diferite dimensiuni, au dirijat şi tras apă spre propriile culturi, în detrimentul şi paguba fermierilor cu terenuri de-a lungul canalelor, care au investit și cheltuit serios în sistemele proprii sau locale de irigat”, ne-a declarat Vasile Turcitu, şeful filialei ANIF Brăila.
O altă «iniţiativă» care a afectat grav capacitatea canalelor de irigat a fost şi trecerea abuzivă a apei din canalele de irigat în cele de desecare, de unde făptașii şi alţi îndrăzneţi îşi trăgeau apă după bunul plac. Şi astfel s-a ajuns ca prin dereglarea debitului şi nivelul apei din canale să fie afectată întreaga reţea de irigat.Toate aceste abuzuri pot avea şi un caracter penal, dat fiind situaţia de secetă fără precedent în care ne aflăm. Şi ne mai miram la un moment dat de ce apa nu ajungea până la ultimul fermier, mare parte din apă infiltrându-se în pământ, prin canalele de desecare, cu consumuri suplimentare de energie electrică pentru ANIF. Pe vremuri s-a mai recurs la metoda trecerii apei în canalele de desecare, însă atunci astfel de operațiuni se făceau în regim controlat strict de ANIF şi doar pe canalele unde nu era stuf și care nu aveau deficiențe structurale care să ducă la pierderi de apă... În prezent, însă, totul se face la voia întâmplării, cu mare risipă de apă și energie. Ca să numai vorbim că risipa de apă este cauzată și de folosirea necorespunzătoare a unor instalaţii prin picurare, ce au provocat mai degrabă o inundare a terenurilor decât o udare economică și eficientă… Sunt și cazuri de fermieri care, având acces la apă nerstricționată, au aplicat netehnologic chiar şi 5- 6 udări pe aceeaşi suprafaţă, fapt ce a dus la scoaterea sării din pânza freatică și implicit la afectarea solului. Așa se întâmplă când unii se ghidează după principiul “să-mi fie mie bine!”...
Cine şi când să controleze cum se irigă?
Din păcate, în ultimii ani şi la ANIF Brăila s-a ajuns la o lipsă acută de personal - electromecanici, specialişti etc. S-au dus anii când societatea dispunea de zeci de utilaje de intervenţie, service şi piese de schimb, iar pe mii de kilometri de canale şi diguri, la sutele de staţii, se efectuau controale zi şi noapte, de către ANIF, autorităţile locale şi judeţene, direcţiile agricole, miliţie etc. Cu luarea imediată a măsurilor necesare şi aplicarea de sancţiuni drastice, chiar penale, dar și cu mobilizarea populaţiei, sprijin acordat prin intermediul unor întreprinderi de profil, de fiecare dată când apăreau probleme provocate de fenomene meteo sau alte conjuncturi nefaste. Rezolvate şi cu ajutorul armatei, forţelor speciale, pompierilor etc. Erau, apoi, miile de motopompe, irigatul prin brază şi inundare, cu ajutorul roţii grădinarului, electropompelor, jgheaburilor din beton etc; ba chiar cu aducerea apei cu cisternele pompierilor, de la unităţile agricole sau de la CFR.
Program de restricţionare a apei de irigat, până pe 15 iulie
S-a ajuns aici din cauza tuturor problemelor descrise mai sus: defecțiuni de natură tehnică și furturi de apă, totul pe fondul unei secete tot mai accentuate. Pentru ca irigatul să nu fie oprit, a fost necesară stabilirea unui program zilnic de distribuire “cu porţia” a apei de irigat. Sunt vizate astfel canalele din sudul judeţului Brăila şi Ialomiţa, iar respectivele restricţii (anunţate fermierilor) au loc, deocamdată, până pe 15 iulie; alternativ, între orele 5-12 şi 12-18, cu un total de 84 de ore de funcţionare a staţiilor, în decursul a trei zile – a precizat conducerea ANIF Brăila.
