• consilierii au aprobat, recent, prinderea în organigrama CJ Brăila a postului de county manager (administrator public al judeţului), regulamentul privind criteriile de selecţie şi procedura de ocupare a funcţiei • foarte interesant, printre atribuţiile viitorului manager se numără şi exercitarea calităţii de ordonator principal de credite • subiectul a stârnit nemulţumire în rândurile consilierilor liberali, care au avut şi o serie de amendamente legate de câteva criterii pe care le consideră formulate “cu dedicaţie” • preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, susţine că încă nu a stabilit o dată pentru organizarea concursului, făcând precizarea că deocamdată se gândeşte dacă are sau nu nevoie de un county manager
Încă o funcţie de conducere “pusă la dospit” la nivelul administraţiei brăilene. Pe modelul fostului primar al Brăilei, Aurel Simionescu, preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, se gândeşte serios dacă să îşi ia un county manager, în perioada imediat următoare, sau nu. Postul deja a fost prins în organigrama instituţiei, iar la cea mai recentă şedinţă a CJ Brăila, consilierii au dezbătut şi aprobat regulamentul privind criteriile de selecţie, precum şi procedura de ocupare a acestuia. Printre cele mai importante atribuţii ale viitorului şef de judeţ se numără calitatea de ordonator principal de credite, pe care, după cum se ştie, o are în prezent doar şeful Consiliului Judeţean. Deşi nu s-a stabilit încă data concursului, iar salariul pe care l-ar putea lua county managerul rămâne momentan un mister, criteriile pe care trebuie să le îndeplinească cei interesaţi de un asemenea post au stârnit nemulţumiri mari în rândul consilierilor PNL, care au ţinut să atragă atenţia că par a fi formulate “cu dedicaţie” de către social-democraţi.
Despre oportunitatea unui asemenea post important, precum şi momentul la care s-ar putea organiza concursul, redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au stat de vorbă cu preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, dar şi cu liderii de partide politice brăilene.
De ce se teme Chiriac
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, susţine că nu se grăbeşte neapărat în privinţa organizării concursului pentru funcţia de administrator public al judeţului. Chiar şi aşa, acesta a avut o poziţie cel puţin interesantă în legătură cu motivele pentru care a simţit nevoia pentru un astfel de subordonat pe viitor.
“Încă nu am stabilit nimic. Este la latitudinea mea. Deocamdată analizez, mă gândesc, oportunizez. Ideea era să avem pregătit tot ce înseamnă din punct de vedere legal. În momentul când mă hotărăsc să angajez un county manager, sau administrator public, să am toate documentele. E foarte simplu. După cum ştiţi un astfel de post are şi Primăria Municipiului Brăila, iar funcţia nu a fost ocupată până în prezent. Eu vreau să fac o organigramă cât mai flexibilă şi în momentul în care am nevoie de ajutor sau de oportunităţi şi lucrurile nu merg, să pot să iau o decizie. În momentul în care o să am foarte multă treabă, sau alte funcţii care o să îmi blocheze puţin şi activitatea mea ca preşedinte al Consiliului Judeţean sau alte funcţii politice, s-ar putea să am nevoie de ajutor, şi atunci o să iau o hotărâre. Dar deocamdată este o strategie formulată. În momentul când o să se întâmple ceva vă vom anunţa”, a declarat Chiriac.
Cât despre salariul pe care îl estimează pentru county manager, şeful judeţului susţine că încă nu se poate pronunţa, însă în niciun caz nu va fi unul exagerat.
“Nu m-am gândit la salariu. Dar presupun că o să aibă un salariu îndestulător. Dar să nu ne gândim la prostii. Să nu credeţi că o să îi dăm 10.000 euro. O să fie un salariu în cadrul legal. Ce spune la legea salarizării, care apropo, astăzi (n.r. - ieri) a trecut de Senat şi merge la Camera Deputaţilor pentru votul final. La partid nu am discutat despre acest post. Le-am spus doar că vreau să fac acest lucru, ca şi organigramă şi acolo ne-am oprit. În momentul când o să am o propunere o să vorbim şi în partid. Într-adevăr, primarul Marian Dragomir nu este interesat să aibă city manager. Şi eu o să mă gândesc dacă sunt interesat sau nu. Dar noi nu aveam procedurile făcute şi le-am făcut. În momentul când o să mă gândesc, o să luăm şi decizia”, a conchis sursa citată.
Ce atribuţii va avea county managerul şi cum trebuie să arate CV-ul celor interesaţi
Principalele atribuţii ale viitorului administrator public al Consiliului Judeţean Brăila, care au fost stipulate în expunerea de motive a proiectului arată în felul următor. County managerul se va ocupa de: “coordonarea aparatului de specialitate al CJ Brăila; coordonarea serviciilor publice de interes judeţean prestate prin intermediul aparatului de specialitate şi/sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes judeţean; exercitarea calităţii de ordonator principal de credite; elaborarea şi aplicarea unor strategii specifice, în măsură să asigure desfăşurarea în condiţii performante a activităţii curente şi de perspectivă a autorităţii; adoptarea de măsuri în vederea îndeplinirii prevederilor bugetului anual de venituri şi cheltuieli ale instituţiei, pentru dezvoltarea şi diversificarea surselor de venituri extrabugetare, în condiţiile reglementărilor legale în vigoare şi ale mandatului încredinţat; asigurarea respectării destinaţiei alocaţiilor bugetare aprobate; administrarea gestionarea, cu diligenţa unui bun proprietar, a patrimoniului judeţului şi al autorităţii, în condiţiile legii; reprezentarea instituţiei în raporturile cu terţii, conform mandatului; încheierea de acte juridice în numele şi pe seama instituţiei, conform competenţelor stabilite prin mandatul încredinţat; prezentarea, periodic sau la solicitarea Consiliului Judeţean Brăila, a situaţiei economico-financiare a autorităţii şi a instituţiilor/serviciilor din subordine; alte atribuţii relevante, încredinţate de către preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, în condiţiile legii”.
De asemenea, administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat cu preşedintele CJ, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes judeţean.
Ei bine, la fel de interesante sunt şi criteriile de selecţie stabilite de consilierii judeţeni pentru ocuparea acestui post.
În primul rând trebuie subliniat că ocuparea funcţiei se va face prin concurs sau examen, în cazul în care se prezintă o singură persoană. Pe scurt, poate participa orice persoană dacă are cetăţenie română, cunoaşte limba română (vorbit şi scris), are capacitate deplină de exerciţiu, este apt din punct de vedere medical, nu a fost condamnat definitiv prin infracţiune contra comunităţii, contra statului sau contra autorităţii, de fals, ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face o incompatibilitate cu exercitarea funcţiei, nu a fost destituită dintr-o funcţie publică sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani, nu a desfăşurat activităţi de poliţie politică.
De asemenea, cei interesaţi să ocupe această poziţie, trebuie să aibă “studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă în domeniul juridic sau administraţie publică; vechime în specialitatea funcţiei minim 10 ani; vechime în funcţie de conducere minim 5 ani; se constituie avantaj ca în cazul condiţiilor de vechime, activitatea
desfăşurată să fie în funcţii publice sau contractual din cadrul administraţiei publice, studii aprofundate de master în specialitatea funcţiei, se constituie avantaj expertiza în domeniul atragerii de finanţări, îndeosebi din fonduri europene, implementării şi managementului de proiect”.
Critici şi amendamente din partea liberalilor
Trebuie precizat că subiectul a agitat spiritele în cadrul celei mai recente şedinţe ordinare a CJ Brăila, iar consilierii PNL au venit cu mai multe amendamente legate de schimbarea anumitor formulări din cadrul regulamentului, pe care le-au considerat “cu dedicaţie”. Pe scurt, în frunte cu liberalul Marian Sârbu, aceştia au cerut ca informarea în privinţa organizării concursului să fie făcută de CJ Brăila cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data examenului şi nu cu 8, cum fusese trecut iniţial. De asemenea, ca depunerea dosarului de concurs să se facă în termen de 5 zile lucrătoare de la data afişării anunţului şi nu 3, aşa cum era stipulat în regulament. Totodată, PNL-iştii au cerut ca la criteriile de selecţie, să fie adăugate şi studiile economice, pe lângă cele juridice şi de administraţie publică. Toate fiind aprobate în unanimitate. Cu toate acestea, au existat şi câteva amendamente ale liberalilor care au fost respinse. Aceştia au solicitat eliminarea formulării “constituie avantaj experienţa în administraţia publică locală, pe funcţii de conducere şi în atragerea de fonduri europene”, pe motiv că ar îngrădi foarte mult posibilii candidaţi. De această dată, amendamentele au fost însă respinse cu 20 voturi “împotrivă” şi 10 “pentru” (ale consilierilor PNL prezenţi).
“Cerem o vechime în funcţie de conducere de minim 5 ani. Dacă am cerut o dată, la alt articol vechime de specialitate 10 ani, de ce mai cerem 5 ani în funcţie de conducere? De ce trebuie neapărat funcţie de conducere? Eu cred că îngrădim foarte mult şi propun să scoatem acest punct. Mai avem, se constituie avantaj în cazul condiţiilor de vechime, dacă activitatea desfăşurată este în funcţii publice, sau contractuală în cadrul administraţiei publice. De ce este avantaj şi când se constituie avantaj? La sfârşit? La un punctaj egal? Dacă e aşa, suntem de acord. Dacă nu, în ce constă avantajul? Care e avantajul? De asemenea, avem avantaj dacă a implementat proiecte pe fonduri europene sau a fost parte în management”, a afirmat Sârbu.
În cele din urmă, proiectul amendat a fost aprobat cu 20 voturi “pentru” şi 10 “abţineri” din partea grupului de consilieri PNL (Ovidiu Nechita, Vasile Cortez, Marian Sîrbu, Dănuţ Lungu, Alexandru Dănăilă, Laurenţiu Chiru, Mario DaRos, Ionel Enuţă, Adrian Vacu şi Vasile Constantin Varga).
“Este clar că e un CV pe care l-aţi transpus în criterii şi ştiţi deja omul pe care îl angajaţi. Iar concursul va fi doar concurs de împrejurări, nu va fi concurs!”, a afirmat Sârbu imediat după aprobarea regulamentului.
Reamintim că la şedinţă au fost prezenţi doar 30 de membri în funcţie. Au lipsit motivat liberalii Florin Cîrligea, Alfredo Pascale şi PSD-ista Carmelia Dragomir Bălănică (care a demisionat recent).
Rotaru consideră oportună degrevarea preşedintelui CJ Brăila
Preşedintele PSD Brăila, Ion Rotaru, a afirmat că nu au existat încă discuţii la nivelul partidului despre înfiinţarea acestui post de county manager, însă din punctul său de vedere ar putea să prezinte câteva avantaje. Acesta susţine că delegând din atribuţii către administrator, preşedintele CJ Brăila se poate ocupa mai lejer de alte chestiuni şi va putea coordona mai bine programul de guvernare locală promis în campanie.
“Plecând de la raţionamentul că în administraţia publică sunt destul de multe probleme generate de resursa umană în ansamblu şi de faptul că e greu de acoperit toată plaja de activităţi, în ideea asta a fost generată şi posibilitatea pe lege de a angaja manageri publici. Sigur că plecând de la ce se discută concret la Brăila - pentru că înţeleg că s-a aprobat regulamentul, el este pe lege -, e o oportunitate care poate fi valorificată. Iar în contextul în care se va considera necesar probabil că va fi valorificată. Dar nu e o discuţie la partid, că nu stabilim asta la partid. Este un concurs, pe nişte reguli, trebuie să se întrunească nişte condiţii. Vom vedea cine este interesat, cine participă şi cine şi ia concursul. Pentru că până la urmă acolo trebuie să ai un om care să aibă expertiză, experienţă şi capacitate de a gestiona nişte lucruri. Îi dai pe mână nişte atribuţii, nişte competenţe. Aici trebuie să discuţi despre lucrul în echipă. Dar chestia asta generează până la urmă posibilitatea preşedintelui de CJ de a avea o breşă de timp să se ocupe de celelalte probleme de care nu se ocupă managerul public. Eu zic că e o idee bună. Nu ştiu cât e de presantă. Nu am avut o discuţie în sensul ăsta. O să vedem dacă se şi valorifică până la capăt”, a afirmat Rotaru.
Dănăilă: «Până la urmă care mai e rolul preşedintelui de Consiliu Judeţean?!»
O părere mult mai tranşantă legată de oportunitatea angajării unui administrator public al judeţului a avut preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă. Acesta susţine că social-democraţii nu fac altceva decât să încerce să scape de responsabilităţile la care s-au angajat în campania electorală, punându-le în “cârca” sau redirecţionând un eventual eşec către altcineva.
“Noi am avut mai multe amendamente atunci. Erau unele care ţineau de procedură, iar unele chestiuni de acolo au fost destul de neclare. Erau nişte termeni de genul «poate constitui un avantaj vechimea în administraţia publică locală». Departajările nu erau foarte clare. Ce înseamnă «avantaj» până la urmă? De aceea am şi votat «împotrivă». Din punctul meu de vedere, astăzi, nu este oportună angajarea unui county manager. Până la urmă care mai e rolul preşedintelui de Consiliu Judeţean?! Cred că ar trebui să îşi asume promisiunile făcute în campanie şi cele care au fost prinse în programul de Guvernare, în mod direct şi nu prin intermediari. Are o largă majoritate în Consiliul Judeţean, deci lucrurile pot fi tranşate foarte simplu, nu mai trebuie încărcată organigrama cu încă o persoană. Practic doar va creşte nivelul de birocraţie. Asta dacă preşedintele nu vrea să delege total toate atribuţiile şi să dea Consiliul Judeţean pe mâna altcuiva. Că e posibilă şi treaba asta. Nu ştiu exact care este planul lor, dar cred că ar trebui o implicare mai mare a preşedintelui la nivelul activităţii CJ Brăila”, a declarat Dănăilă.
Sursa citată a mai afirmat că nu consideră oportună o astfel de mutare şi din cauza problemelor rămase nerezolvate din urmă, care nu şi-ar mai găsi rezolvare în contextul în care un manager proaspăt venit ar avea nevoie de o perioadă lungă de acomodare.
Simionescu nu ar spune «NU» unui astfel de concurs
Interesant de precizat este că, fostul primar al Brăilei, Aurel Simionescu (în prezent consilierul primarului Marian Dragomir) a afirmat că deşi nu ştia de existenţa unei astfel de poziţii, nici nu poate spune că nu prezintă interes.
“Trebuie văzut şi ce se doreşte în primul rând. Dacă se doreşte ceva ce putem face, sau ceva de care chiar ne ocupăm, e o treabă de discutat. Dacă se doreşte ceva în mod special, drumuri judeţene, sau fonduri europene, proiecte pe PNDL, e de văzut. Contează şi ce se doreşte de la persoana respectivă, calităţile, responsabilităţile pe care ar trebui să şi le asume. Pentru că şi despre asta este vorba. Dar trebuie să existe şi o anumită compatibilitate cu primarul, cu preşedintele CJ când vorbim despre un asemenea post. Şi până la urmă ştiţi cum este: când ne vizităm suntem prieteni, dar când devenim şefi şi subalterni se mai schimbă lucrurile. Şi atunci, trebuie să vedem în ce măsură există o anumită compatibilitate”, a afirmat Simionescu.
Reamintim că, membrii mini-Parlamentului local au aprobat, în cadrul şedinţei ordinare a CLM Brăila din luna martie 2016, în timpul mandatului fostului edil-şef Aurel Simionescu, criteriile, procedurile şi tipul de atribuţii pentru un viitor city manager (administrator al municipiului). Ulterior, primarul Marian Dragomir a precizat că nu are nevoie de un astfel de ajutor şi că nu se gândeşte să organizeze concursul prea curând, aşa că lucrurile au rămas în aer.
