Prognozele emise, ieri, de hidrologi le-au dat frisoane autorităţilor locale. Potrivit specialiştilor, Dunărea ar putea să atingă la Brăila, marţi, 6 iulie, cota de 712 cm. Veştile proaste nu se opresc aici, deoarece fluviul ar putea creşte în continuare. Se vorbeşte despre un nivel maxim de circa 730 cm, care ar putea fi atins la sfârşitul săptămânii viitoare. Dacă se va întâmpla acest lucru, nimeni nu poate garanta că digurile care apără Insula Mare a Brăilei vor putea să reziste. De altfel, ieri dimineaţă, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a luat în discuţie scenariul unei posibile evacuări a populaţiei din Insula Mare. "Există planuri de evacuare întocmite în 2006, când Dunărea a atins 699 cm. Acestea trebuie actualizate, astfel încât să fim pregătiţi cu toată logistica necesară, cu spaţii de cazare şi tot ce mai presupune o astfel de operaţiune", ne-a declarat prefectul Dumitru Popa.
Ieri, la cota de 684 cm, nu se punea încă problema evacuării sătenilor din Măraşu, Frecăţei, Titcov sau Agaua, precum şi a angajaţilor firmei "TCE 3 Brazi" SRL Piatra Neamţ, cea care exploatează circa 50.000 ha de teren arabil în Insula Mare. În schimb, se muncea intens pentru supraînălţarea digului, acolo unde existau tasări şi pentru menţinerea sub control a infiltraţiilor. Lucrările erau executate în principal de angajaţii "TCE 3 Brazi", dislocaţi de la muncile agricole pentru aceste operaţiuni care erau considerate mult mai importante. Aceştia erau ajutaţi şi coordonaţi de cantonierii Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare, instituţia care are în administrare digul IMB.
Furia apelor nu iartă nici animalele: o căprioară înota, ieri, în derivă pe Siret
În Insulă, bacul mai trece doar pe la Gropeni
Situaţia din Insula Mare era, ieri, îngreunată de faptul că drumul de acces de la trecerea bac "Stânca" fusese acoperit de ape. Bacul mai trecea doar pe la Gropeni, iar legătura cu drumul de piatră din Insulă era asigurată de un drum agricol ce devenise aproape impracticabil, după ploile din ultimele zile. Din cauza acestei situaţii, locuitorii satelor din Insula Mare erau, practic, izolaţi de restul lumii. Ambulanţa nu mai putea ajunge la urgenţe, fiindcă nu reuşea să treacă prin noroaiele dintre trecerea bac şi drumul de piatră. A fost nevoie, ieri, ca o şalupă a Poliţiei de Frontieră să aducă în municipiu, de la Agaua, un copil în vârstă de 11 luni care avea grave probleme medicale şi trebuia să ajungă cât mai repede la spital.
Pericol ecologic
Vestea bună, în actuala situaţie, este că digul Noianu-Chiscani, cel care a fost în pericol să se rupă în 2006, a fost întărit şi supraînălţat, iar acum posibilitatea de a fi inundate Vărsătura şi cartierele periferice ale municipiului este foarte mică.
Dacă prognozele hidrologilor se vor adeveri şi se va depăşi cota de 700 cm este, însă, foarte posibil ca fluviul să inunde terenul de la marginea comunei Chiscani, pentru care autorităţile comunale, reprezentanţii ISU şi ai "Celhart Donaris" s-au străduit, în ultimele săptămâni, să facă diguri iepureşti, din pământ şi saci de nisip. Sunt în pericol 48 de hectare, ocupate parţial de culturi agricole. Pe terenul în cauză se află, însă, şi halda de deşeuri a fostului Combinat, despre care primarul Chiscaniului spune că, dacă ar fi măturată de ape, ar împrăştia în Dunăre mii de metri cubi de otrăvuri chimice, provocând un dezastru ecologic. Prefectul Dumitru Popa se declară, însă, rezervat în ceea ce priveşte acest aspect, opinând că situaţia nu este atât de gravă pe cât o descrie primarul din Chiscani, Ion Crăciun şi că, de fapt, nu ar fi niciun pericol, fiindcă deşeurile respective sunt inactive.
În municipiu, apa urcase, ieri, şi mai mult pe faleză, inundând complet intersecţiile cu Str. Danubiului şi Str. Împăratul Traian. Zona Liberă se afla sub apă, la fel ca şi o bună parte din docurile societăţilor "Transeuropa" şi "Hercules".
Chiar dacă nivelul fluviului era foarte mare, digul Brăila-Galaţi nu avea probleme, iar circulaţia rutieră spre şi dinspre Galaţi nu fusese restricţionată.
Pe faleză, în zona Căpităniei, se mai încumetă să circule doar maşinile cu gardă foarte înaltă la sol
Consolidări pe digul de la Siret
Siretul este încă departe de debitul înregistrat în 2005, când s-a ajuns la 5.000 metri cubi pe secundă şi a fost nevoie să fie evacuat satul Corbu Vechi şi să fie spart digul de lângă această localitate, pentru a se provoca o inundaţie controlată, astfel încât să fie protejate mii de hectare de teren agricol şi mai multe sate riverane. Ieri, debitul acestui râu nu atinsese decât 2.400 mc/s, datorită faptului că unda de viitură provocată de ploile din Moldova încă mai putea fi ţinută sub control pe cele trei lacuri de acumulare din judeţul Vrancea. Cu toate acestea, nici pe Siret prognozele nu sunt foarte optimiste, atât timp cât se menţin în vigoare codurile galbene de precipitaţii în partea de est a ţării. Situaţia este cu atât mai grea cu cât şi Dunărea este foarte crescută şi se creează fenomenul de remu, apele Siretului nemaiputând fi preluate de albia fluviului. În acest context, s-a luat măsura supraînălţării digului, în zona Corbu Vechi, acolo unde existau anumite tasări, precum şi în dreptul traversării podului de la Şendreni.
La Corbu Vechi, s-a acţionat în zona unde digul a fost spart acum cinci ani şi unde, între timp, s-a construit un batardou din beton. Este, practic, un stăvilar prin care apa ar putea fi lăsată să treacă din nou prin dig, în regim controlat, dacă se va ajunge la un debit ca acela din 2005. Problema este că firma bucureşteană care a construit batardoul respectiv nu a adus digul la nivelul corespunzător. Pe de altă parte, pe acea porţiune de dig se circulă intens cu autoturisme şi căruţe, fiind o rută folosită de sătenii din Corbu Vechi, în drum spre Brăila, via Mănăstirea Măxineni. Aceste aspecte coroborate au făcut să fie nevoie de supraînălţarea digului, în dreptul batardoului, cu un val de pământ şi cu saci de nisip, pentru a se evita posibilitatea ca Siretul să răzbească pe deasupra. De lucrare s-au ocupat Primăria Măxineni şi administratorul digului, Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila. Nu se pune, încă, problema evacuării celor câteva sute de locuitori ai satului Corbu Vechi.
Dacă brăilenii încă nu au probleme din cauza inundaţiilor, animalele sălbatice simt deja furia naturii. Ieri, pe Siret, o căprioară luată de apă înota cu ultimele puteri încercând să se apropie de mal. Curentul era, însă, atât de puternic, încât bietul animal nu reuşea să facă faţă, fiind târât în aval, printre copacii din zona dig-mal, ce erau pe jumătate acoperiţi de apă.
