* cam asta ne așteaptă lunile următoare, ca efect al liberalizării pieței la energie (electricitate și gaz metan) pentru segmentul abonați casnici * deja suportăm facturi mai mari, dacă ne raportăm la nivelul din vara anului trecut: la curent, undeva cu 15%, iar la gaz cu peste 49% * și serviciul de apă/canal este mai scump din această vară pentru brăileni cu 1 leu per metru cub * combustibilul la pompă, este, de asemenea, mai scump: a revenit la nivelul de aproape 6 lei/litru * în fața unui asemenea tablou, reprezentanții industriei elimentare la nivel național previzionează scumpiri semnificative la produsele alimentare
15% creștere la energia electrică, 49,4% la gaz, 14% în cazul carburanților la pompă și aproape 13% pentru serviciul de apă-canalizare. Plus deprecierea monedei naționale în raport cu euro, undeva cu 2,3%. Acestea sunt datele seci care au lăsat în ultimul an urme adânci în buzunarul brăilenilor. S-au “infiltrat” ca niște carii, pe nesimțite, în bugetele de familie. În prima jumătate a anului încă nu ne revenisem din loviturile de pumn ale pandemiei Covid – 19, iar pe perioada verii, în euforia plecării în vacanță, dar și pe fondul unui consum mai redus de utilități, mulți dintre noi poate nu am băgat de seamă toate aceste evoluții de prețuri și tarife. Acum, însă, când se apropie sezonul rece și trăgând linie, parcă te ia cu frisoane gândindu-te dacă și mai ales cum vei acoperi traiul de zi cu zi până la primăvară.
Marele pas spre liberalizare
Dușul rece al lui 2021, și ne referim aici strict la costul cu utilitățile publice al unei gospodării, a venit în această vară când cu toții am fost nevoiți să trecem pe piața liberă a energiei electrice și celei de gaz metan. Sub amenințarea că cei ce vor rămâne pe dinafară și nu vor încheia noi contracte de furnizare vor avea de achitat tarife mai mari la energie electrică și gaze naturale, aproape 6 din 10 abonați casnici au făcut marele pas. Unii au îndurat căldurile toride de peste vară și s-au adunat în fața sediilor furnizorilor tradiționali de energie ca să-și rezolve problema direct la ghișeu, în timp ce alții au apelat la modalitatea online. Și unii și ceilalți, însă, au stat cu mari emoții până când dosarul le-a fost procesat și au semnat noile contracte la electricitate și gaz, dovadă fiind reclamațiile care au invadat masa de lucru a funcționarilor de la Protecția Consumatorilor ori a Agenției de Reglementare în Domeniul Energiei. Numitorul comun a fost cam același: “am depus actele, dar nu ne-au trimis noile contracte. Vom fi sau nu puși să plătim acel tarif, mai mare, pentru serviciul universal?”. Într-un final, lucrurile s-au lămurit, consumatorii au primit asigurări că nu se va întâmpla acest lucru dacă au depus la timp dosarele, iar instituțiile statului au făcut controale la furnizori și le-au dat amenzi consistente în paralel cu solicitarea urgentării procesării cererilor din partea abonaților casnici.
Finalitatea? Facturi mai mari!
Comparativ cu anul trecut, plătim cu 15% mai mult pentru energia electrică și cu peste 49% la gaze naturale. De exemplu, discutând despre furnizorul tradițional în cazul județului nostru, adică “Electrica Furnizare”, prețul unitar fără TVA la momentul iunie 2020 era de 0,47059 lei/kWh, iar în prezent a ajuns la 0,54061 lei/kWh. Asistăm așadar la o creștere de 14,9%, adică aproape 15 lei în plus la fiecare 100 de lei facturați. Vestea bună, cel puțin pentru cei care au optat la abonamentul de tip “Stabil”, este aceea că prețul contractat ar trebui să rămână neschimbat până la expirarea contractului pe care l-au încheiat, în această vară, cu furnizorul amintit. Lucrurile se complică însă pentru cei care au ales varianta “Mobil” întrucât aceștia depind de evoluția prețului energiei pe piața liberă. De exemplu, acum, “Electrica” oferă un preț de 0,33656 lei/kWh, fără TVA, la abonamentul “Mobil 30”, în timp ce pentru “Stabil 30” prețul este de 0,40336 lei/kWh, fără TVA. Ce-i drept, primul tip de abonament se adresează consumatorilor cu un consum lunar mai mare.
Foarte important, mai trebuie spus că potrivit unei statistici Eurostat, din blocul european, zona de Sud și Sud-Est, România are cel mai mare preț mediu la energie electrică: 161,28 euro/MWh. Ungaria are un preț mediu de 122,33 euro/MWh, Bulgaria – 114,29 euro/MWh, Grecia – 130 euro/Mwh, Italia – 109,92 euro/MWh. Ca termen de comparație, Germania, de exemplu, are un preț de 71,6 euro/MWh, Polonia – 77,82 euro/MWh, Cehia – 71,9 euro/MWh, Norvegia – 69,06 euro/MWh. La polul opus, preț mic se înregistrează în Belgia – 23,43 euro/MWh, și Franța – 18,8 euro/MWh.
Factura la gaz a urcat cu peste 49%
Evoluția prețului la gaz este și mai efervescentă dacă ne raportăm la vara lui 2020. Concret, furnizorul tradițional pentru județul nostru, fostul “Distrigaz”, actualul “Engie”, facturează în prezent furnizarea gazului metan cu 0,18513 lei/kWh, cu 49,39% mai mult decât o făcea în septembrie anul trecut când prețul unitar era de 0,12392 lei/kWh. Altfel spus, la fiecare 100 lei facturați, abonații plătesc în plus aproape 50 lei.
Potrivit ofertelor personalizate disponibile pe pagina web a celor de la “Engie”, la momentul de față, pentru un apartament cu două camere, în Brăila, prețul unitar al gazului este de 0,327 lei/kWh cu transport inclus, pentru abonamentul “Engie e-Celsius”.
Un al element important în coșul de consum al unei familii este cel cu serviciul de apă și canalizare. Din iunie anul curent, furnizorul unic în județul nostru Compania de Utilități Publice “Dunărea” Brăila, facturează consumul populației din municipiul nostru cu 8,71 lei, inclusiv TVA, pentru fiecare metru cub de apă - fiind cumulat aici tariful pentru apă și cel pentru canalizare. Anul trecut, în august, de exemplu, în factura pentru populație se utiliza tariful cumulat de 7,71 lei/mc. Avem așadar o creștere de 1 leu per metru cub de apă consumată. Asta se traduce în cazul unei familii formată, să zicem din 4 persoane dintre care doi adulți, cu un consum mediu de 10 mc/lună, într-un un efort suplimentar de 10 lei/lunar, adică circa 120 lei/an.
Și prețurile de la pompă, pentru cei care sunt posesorii unui autoturism, au crescut în ultimul an. Potrivit datelor INS, un litru de combustibil costă acum cu peste 14% mai mult ca în august 2020. Dacă anul trecut șoferii puteau cumpăra litrul de benzină și motorină cu circa 4,5 lei, acum trebuie să scoată din buzunar circa 6 lei. La un plin pentru un rezervor de 45 litri înseamnă o diferență de circa 68 lei (270 lei în prezent, față de 202,5 lei anul trecut).
Statisticile oficiale arată că e groasă
Picătură cu picătură, toate aceste evoluții au un impact direct în buzunarul nostru, al consumatorilor, fie că discutăm aici strict de facturile la utilități publice, fie despre efectul de bumerang în prețurile de consum la produsele alimentare și nealimentare. Potrivit celor mai recente date disponibile ale Institutului Național de Statistică, în august 2021, inflația a crescut la 5,25%, în comparație cu aceeași lună a anului trecut. Energia electrică, uleiul, gazele și carburanții sunt produsele care s-au scumpit cel mai mult față de august 2020. Datele INS arată că, la nivel național, luna trecută, cel mai mult s-au scumpit produsele nealimentare, cu aproape 8 la sută. Tarifele serviciilor au crescut și ele cu aproape 3%, iar alimentele s-au scumpit față de august 2020 cu 2,7%. Astfel, scumpiri au fost la ulei, telemea de oaie, pește proaspăt și margarină. Există, însă, și produse și servicii care sunt mai ieftine acum: prețul cartofilor a scăzut cu circa 33%, de asemenea, prețuri mai mici au fost și la fructe, citrice și bilete de avion.
Previziuni sumbre din industria alimentară
În fața unui asemenea tablou, nu ai cum să nu te întrebi ce ne așteaptă în această iarnă. Răspunsuri la această întrebare au oferit reprezentanții celor mai mari organizații patronale și sindicale ale producătorilor din industria alimentară. De exemplu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară Sindalimenta, Dragoș Frumosu a previzionat, potrivit presei centrale, scumpiri ale alimentelor, în medie, cu 10-12% în următoarele luni. “Fără discuție vor fi scumpiri ale alimentelor, vizavi de creșterile de preț la energie electrică și la gaze, care sunt în urma liberalizării prețurilor și absenței măsurilor luate de Guvern", a afirmat sursa citată, potrivit Agerpres. Liderul sindicatelor din industria alimentară a apreciat că este posibil ca prețul cărnii de porc, al pâinii și produselor lactate să crească. “Eu cred că vom avea o creștere medie de 8-10% a prețurilor alimentelor, în maximum trei luni, cu creșteri mai mari pe alte zone: la carnea de porc și la preparate de porc cred că vom avea o creștere de 20-25%”, a estimat Dragoș Frumosu. Potrivit acestuia, și prețul grâului de panificație a început să crească, estimând că la o pâine de 1,5 lei, prețul va ajunge la 1,9 lei, maximum 2 lei.
La rândul său și Sorin Minea, președintele Romalimenta a previzionat scumpiri la alimente în următoarea perioadă, scumpiri generate de evoluția prețului la energie electrică și gaz metan: “În următoarea lună nu cred că vor mai fi suportate de către procesatori, dar nu vorbim de creșteri de 25% astea sunt imposibile, dar creșteri cu o singură cifră s-ar putea să aibă loc, existând și o criză de materie primă la unele produse, cum e carnea de porc... Așa că e imposibil de spus, stabilitate pe piața prețurilor nu mai există de 2-3 săptămâni”.
