* joi, după ședința ordinară a CJ Brăila, președintele Francisk Chiriac și-a manifestat nemulțumirea în legătură cu faptul că niciun proiect pentru care județul nostru a solicitat finanțare prin PNRR nu a primit undă verde * acesta a vorbit despre suma de 80 milioane euro * Chiriac a acuzat că actualul Guvern favorizează inițiativele venite din Vestul țării și că divizează România * vineri, Chiriac a anunțat că a trimis Executivului o scrisoare deschisă pe această temă, alături de omologul său din județul Galați, Costel Fotea
Președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Chiriac s-a arătat total nemulțumit de faptul că toate proiectele propuse de Brăila spre finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost respinse. Potrivit acestuia valoarea acestora era de 80 milioane euro. Chiriac a susținut o serie de declarații pe această temă, joi, după încheierea ședinței ordinare a CJ Brăila, acuzând Guvernul Florin Cîțu de faptul că divizează România, prin excluderea de la finanțare a inițiativelor venite din zona de Sud-Est a țării și acceptarea celor din Vest.
”Frumosul și deșteptul Guvern PNL a prezentat parlamentarilor Planul Național de Redresare și Reziliență. Stimați brăileni, dragilor, din cele opt proiecte depuse doar de Consiliul Județean Brăila, în valoare de 80 milioane euro, niciunul nu se regăsește în acest proiect. Președinții de consilii județene, sunt nebăgați în seamă! Sau poate că dumnealor consideră că din această structură nu trebuie să facă parte și consilile județene. 80 de milioane euro pentru brăileni reprezintă o sumă importantă pentru dezvoltarea județului! Bun, am înțeles că domnul Cîțu are alte priorități, încearcă să dezbine țara în Nord și Sud, sau, mai degrabă în Est și Vest, dar nu mi se pare corect ca brăilenii să sufere și să ne împartă în două Românii. Bun, am înțeles că nu sunt bune proiectele brăilenilor. Că suntem noi roșii, că suntem mai tâmpiți. Chiar îmi aduc aminte anul trecut când toată lumea avea laitmotivul fondurilor europene. Suntem pregătiți! 80 milioane euro! Nu sunt bune fondurile europene pentru brăileni?! Cu ce sunt ei mai prejos față de arădeni, timișoreni, clujeni? Oricum, foarte puține proiecte de la alte consilii au fost acceptate”, a declarat Chiriac.
Șeful CJ a criticat voalat și faptul că deputatul PNL Alexandru Popa sau Cătălin Boboc, secretar de stat în Ministerul Muncii, nu s-au străduit mai tare pentru a promova proiectele produse de județul nostru pentru a fi acceptate în cadrul PNRR. Șeful CJ a amintit și promisiunile liberalilor legate de alocarea a 700 milioane euro pentru sistemul de irigații, proiect care de asemenea a fost ignorat pe schema PNRR.
”Eu le-aș propune să guverneze și să nu mai împartă țara în două Românii. De ce noi nu? O să lupt pentru brăileni, pentru proiectele noastre, nu voi lăsa nicio secundă și nu vom rata nicio axă astfel încât aceste proiecte să fie îndeplinite! De ce Spitalul Județean din Brăila, care are toate documentele în regulă, nu poate fi finanțat prin PNRR, iar spitalele din Vest, da? Trebuie să așteptăm exercițiul financiar 2021-2027 dacă totul este pregătit? Sunt întrebări de bun-simț pe care le pun actualei guvernări. Să lase jocurile puterii. E treaba lor. Dar pe primul plan să fie guvernarea și interesul cetățenilor!”, a declarat Chiriac.
Scrisoarea deschisă semnată de Chiriac, dar și de Costel Fotea din Galați
Tot după ședința de CJ, Chiriac a anunțat că nu are de gând să lase lucrurile așa și că va trimite o scrisoare deschisă Guvernului PNL în legătură cu finanțările prin PNRR. Vineri, acesta a informat că a transmis această scrisoare, pe care o semnează alături de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea. Documentul a fost adresat președintelui Camerei Deputaților, Ludovic Orban, premierului Florin Cîțu, dar și miniștrilor de la Transporturi și Investiții.
”Cu regret constatăm astăzi că regiunea Galați-Brăila, a doua aglomerare urbană după București, care are o populație de aproape 1 milion de oameni, este ignorată de către Guvern. Cele mai mari porturi dunărene de pe teritoriul României, Galațiul și Brăila, au fost excluse din Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce va accentua decalajul zonei în comparație cu celelalte regiuni. Asistăm cu stupoare la această «dezvoltare a României», așa cum arată ea din perspectiva Guvernului. O «dezvoltare» discreționară, criteriul politic fiind baza împărțirii sumelor și proiectelor de dezvoltare pentru județe, în fond o marginalizare a sud-estului României (zona Galați-Brăila). Și în această parte a țării investițiile cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență sunt infime comparativ cu alte regiuni”, se precizează în document.
Chiriac și Fotea enumeră proiectele pentru care au solicitat finanțare și solicită ca problema să fie reanalizată.
”Cele opt proiecte pe care Brăila le-a trimis (infrastructură rutieră județeană, spitalul județean, sală polivalentă, reabilitarea sediului Facultății de Inginerie) în valoare de 80 de milioane de euro nu se regăsesc în Planul Național de Redresare și Reziliență. Mai mult, în P.N.R.R. nu se regăsește nici finanțarea drumurilor expres Brăila-Buzău, Brăila-Focșani și nici a spitalului regional Brăila-Galați. Consiliul Județean Galați a trimis spre finanțare prin P.N.R.R proiecte pe sănătate în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro. De asemenea, drumul expres Galați-Tecuci-Tișița, o investiție cu o valoare de aproximativ 100 de milioane de euro, nu este trecut în Planul Național de Redresare și Reziliență. Toate tronsoanele amintite mai sus sunt extrem de importante pentru atragerea investițiilor în această zonă a țării. Proiectele sunt importante nu doar pentru locuitorii zonei Galați-Brăila, ci pentru întreaga regiune de sud-est a țării şi, mai ales, pentru conectarea Moldovei, Munteniei și Dobrogei. Atragem atenția asupra faptului că și brăilenii și gălățenii au dreptul să beneficieze de aceste fonduri, în aceeași măsură cu arădenii sau clujenii. Nu vom plăti și noi rambursarea împrumutului pe care Guvernul îl va face pentru proiectele P.N.R.R? Guvernul trebuie să dea dovadă de maturitate politică şi administrativă, tratând cu respect acești aproape un milion de oameni care trăiesc în regiunea noastră si care plătesc taxe și impozite. În numele a aproape un milion de oameni, vă cerem să nu excludeți aceasta zonă din planul major de investiţii cu finanțare prin P.N.R.R”, mai solicită cei doi președinți de CJ.