• o parte dintre analiştii politici la nivel naţional au precizat că dintre cei peste 3 milioane de români care au participat la referendumul pentru familie, cel puţin 2 milioane au votat ideologic, pe criterii creştin-democrate, şi doar restul de 1,7 milioane s-a poziţionat alături de PSD • teoria pare să se confirme dacă analizăm prezenţa la vot pe judeţul Brăila în ceea ce priveşte comunele conduse de PSD şi cele de PNL, unde procentul este foarte apropiat • discutăm despre 25,40% prezenţă la urne în toate comunele cu primari social-democraţi, iar în cele PNL, de 24,53% • chiar dacă liderul liberalilor Ludovic Orban a primit critici din partea unora dintre PNL-işti pentru participarea la referendum, situaţia indică destul de clar că dintre cei 2 milioane de români care au ales să îşi exprime opţiunea, o mare parte reprezintă potenţial electorat liberal
Votanţii la referendumul pentru familie, pe picior egal între PSD şi PNL, în judeţul Brăila. Faptul că aproape 80% dintre românii chemaţi la urne pentru referendumul din 6-7 octombrie au ales să boicoteze şi să stea acasă din varii motive, nu înseamnă neapărat că decidenţii politici îşi permit să ignore total opţiunea exprimată de cei peste 3 milioane de români care au participat. Este mesajul transmis indirect de unii analişti politici, care studiind harta fostelor alegeri, au punctat că, dacă 1,7 milioane de români fac parte în mod cert din fieful PSD, restul de 2 milioane reprezintă totuşi potenţial electorat pentru tabăra PNL, mai ales că foarte mulţi dintre aceştia, probabil, au votat din considerente ideologice, fiind creştin-democraţi. Deşi unii lideri PNL, în frunte cu Alina Gorghiu au ales să îl critice pe preşedintele partidului Ludovic Orban pentru că a participat la referendum, potrivit analiştilor, nici cele 2 milioane de români care au mers la urne, nu pot fi date la o parte, punându-se “degetul” doar pe restul de 80%, care a boicotat. Redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au încercat să vadă cum se prezintă situaţia prezenţei la vot pe judeţul nostru în ceea ce priveşte culorile politice, iar rezultatul confirmă indirect teoriile discutate de analiştii politici la nivel naţional.
În topul prezenţei la vot pe comunele brăilene, după culoarea politică a primarilor acestora, diferenţa este extrem de mică între procentul celor conduse de PSD şi cele cu primari PNL-işti. Concret, în cele 19 comune cu primari PSD prezenţa totală la vot a fost de 11.432 de persoane (25,40%), iar în cele 19 cu conducere PNL - 10.277 (24,53%).
Votul la Brăila
După cum am anunţat în ediţiile anterioare, Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană (BEJ) nr. 9 Brăila a transmis la Biroul Electoral Central (BEC) rezultatele oficiale ale referendumului din 6-7 octombrie pe judeţul nostru. Potrivit datelor postate, oficial ieri de BEC, dintre cele 292.072 de persoane aşteptate la urne în Brăila, au participat 58.627 persoane, adică un procent de 20,07%. Din cele 321.847 de buletine de vot primite pentru secţiile de votare din judeţul nostru, s-au întrebuinţat doar 263.220. Ei bine, dintre participanţii la referendum în judeţul nostru, 53.496 de persoane (91,25%) au răspuns “DA”, 3.982 (6,79%) “NU”, iar 1.149 de persoane (1,96%) şi-au anulat votul.
Interesantă este însă şi situaţia prezenţei la urne pe Unităţi Administrativ Teritoriale. Astfel, în urma unei analize am constatat că în cele 140 de secţii din Municipiul Brăila au mers la urne 32.313 de persoane (18,50%). În cele trei oraşe din judeţ, situaţia se prezintă în felul următor: pe primul loc al prezenţei la vot se află Ianca (primarul Gheorghe Chiriţă) cu 25,83% (2.158 persoane), urmat de Făurei (primarul Ionel Voinea) cu 17,94% (653 votanţi) şi Însurăţei (primarul Ionel Gheorghe) - 15,91% (822 votanţi). În total, discutăm despre 3.633 de participanţi la referendum în cele trei oraşe (19,89%), toate conduse de PSD-işti.
La nivelul comunelor cea mai mare prezenţă la vot a înregistrat-o Movila Miresii, unde primar este PSD-istul Dumitru Panţuru: 43,81% (1.441 de persoane), urmată de Siliştea cu 39,40% (530 votanţi) şi Surdila-Găiseanca (primar ALDE) - 39,05% (798 de persoane), dar foarte aproape de acestea este şi Surdila Greci (primar PNL) - 38,71% (458 persoane) sau Zăvoaia (PNL) cu 36,48% (945 persoane). La polul opus se află comuna Vădeni (PSD) care a avut o prezenţă la urne de 12,42% (414 persoane), urmată de Gropeni (PNL) cu 15,29% (426 votanţi) şi Racoviţa (primar PMP) - 19,90% (175 votanţi).
Cum arată situaţia prezenţei la urne pe comunele PSD vs. PNL
Din rândul comunelor cu primari PSD, după cum am menţionat deja, pe primul loc privind prezenţa la urne, dar şi a numărului de votanţi se situează Movila Miresii, condusă de Dumitru Panţuru. Discutăm despre un procent de 43,81% şi 1.441 de votanţi în patru secţii. În topul prezenţei la vot pe următoarele locuri la capitolul comune cu conducere PSD se situează Siliştea (primar Ilie Efteme) cu 39,40%, Râmnicelu (Lucian Chiru) - 36,11%, Galbenu (Nicolae Ganea) - 35,00%, Stăncuţa (Nicu Turcu) - 34,06%, Tudor Vladimirescu (Vasile Constantin) - 29,99%, Romanu (Steluţa Ioniţă) - 29,42%, Gemenele (Petrică Calu) - 29,00%, Bordei Verde (Dumitru Rotaru) - 28,11%, Ciocile (Costel Robitu) - 21,13%, Tufeşti (Ştefan Moise) - 20,50%, Ulmu (Marian Iconaru) - 20,46%. De asemenea, cu un procent sub 20% sunt: Traian (Nicuşor Abăseacă) - 19,27%, Dudeşti (Marian Bocănel) - 18,14%, Roşiori (Neculaei Soceanu) - 17,36%, Chiscani (Costică Cojea) - 16,24%, Jirlău (Daniel Drăguţ) - 16,09%, Bărăganul (Bivolaru Victor) - 16.05%, Vădeni (Stanca Coman) - 12,42%. Per total în ceea ce priveşte comunele cu conducere PSD discutăm despre 11.432 de votanţi la referendumul pentru “Familie”, 25,40%.
Însă procentul obţinut de comunele cu conducere PNL nu este deloc departe. Practic, cel mai mare scor a fost obţinut de Surdila-Greci, comună condusă de Ionel Meiroşu, unde în 3 secţii de votare şi-au exprimat opţiunea 458 de brăileni, 38,71%. Pe următoarele locuri în top, în ceea ce priveşte comunele cu primari PNL se situează Zăvoaia (Stănică Drugău) - 36,48%, Berteştii de Jos (Costel Capbun) - 34,58%, Frecăţei (Ionel Bălan) - 33,63%, Gradiştea (Petre Andrei) - 31,52%, Cireşu (Radu Popa) - 28,78%, Salcia Tudor (Florin Moroiu) - 27,16%, Măxineni (Costel Stroia) - 25,34%, Mircea Vodă (Alexandru Moşescu) - 22,80%, Vişani (Neagu Caraman) - 22,56%, Scorţaru Nou (Nicuşor Vasilache) - 22,44%, Tichileşti (Gicu Davidescu) - 21,46%, Victoria (Stăvărel Dorobanţu) - 19,63, Unirea (Ioan Ungureanu) - 18,44%, Viziru (Victor Doagă) - 17,38%, Măraşu (Nicolae Niţescu) - 16,73%, Cazasu (Elena Coadă) - 16,73%, Şuţeşti (Cristian Codreanu) - 16,40% şi Gropeni (Stan Malinche) - 15,29%. În total discutăm despre 10.277 de persoane care au mers la referendum din comunele cu conducere PNL. Deci 24,53%, un scor foarte apropiat de comunele conduse de PSD-işti.
Reamintim că la nivel naţional, prezenţa la urne a fost de 20,41%, doar 3.731.704 votanţi din cei 18.278.496 aşteptaţi la referendum. Dintre aceştia, potrivit rezultatelor parţiale prezentate de BEC, 3.531.732 au spus “DA”, 249.412 “NU” şi 76.111 şi-au anulat votul.
Varga: «Absenteismul de la referendum este un vot de blam la adresa clasei politice»
• deputatul PNL Brăila, Vasile Varga susţine că absenteismul dramatic de la referendumul pentru familie trebuie să dea de gândit serios actualei clase politice
Printre primii politicieni brăileni care au comentat ceea ce s-a întâmplat la referendumul pentru familie se numără deputatul liberal Vasile Varga. Acesta a emis un comunicat de presă pentru a sublinia că în opinia sa, absenţa masivă a românilor de la urne, este o sancţiune gravă, la adresa clasei politice.
“Este un vot de blam, pe care românii l-au dat tuturor politicienilor, indiferent de partidele din care provin. Referendumul pentru redefinirea în Constituţie a căsătoriei a fost iniţiat de o organizaţie civică. Ei sunt cei care au strâns peste trei milioane de semnături şi care au pornit acest demers. Politicul nu avea voie să se amestece cu absolut nimic în acest referendum. Coaliţia pentru familie era singura care avea cădere să facă o campanie de conştientizare, să explice care este scopul referendumului, ce se doreşte a fi schimbat. Politicul nu s-a putut, însă, abţine şi a încercat să confişte acţiunea civică. De data aceasta, românii au fost solidari şi au refuzat să meargă la vot. Nu văd alţi vinovaţi, decât politicienii, pentru ceea ce s-a întâmplat sâmbătă şi duminică”, a afirmat Varga.
Parlamentarul brăilean consideră că invalidarea referendumului, pe fondul absenteismului, va avea consecinţe grave, care se vor resimţi în timp.
“La aproape 30 de ani de la Revoluţie, am asistat la prima iniţiativă civică, pe care clasa politică a compromis-o. Probabil că va trece foarte multă vreme până când cineva, un ONG, o asociaţie sau pur şi simplu un grup de oameni va mai avea curajul să încerce să schimbe ceva prin referendum. S-a compromis nu doar rezultatul în sine, ci a fost compromis un instrument al democraţiei, care este referendumul. Sper că nu va mai fi nevoie să treacă alţi 30 de ani pentru un demers similar, pentru că, dacă există o parte bună a ceea ce s-a întâmplat este că românii au demonstrat că pot fi solidari şi nu se lasă uşor manipulaţi. Alegătorii români au demonstrat că sunt mai maturi, mai lucizi şi mai buni decât clasa politică românească”, a conchis liberalul, care a participat la referendumul pentru familie şi a votat “DA”, după cum ne-a informat la vremea respectivă.
