Nici nu s-au schimbat bine miniştrii că apar semne de întrebare legate de modernizarea Armatei. Anul acesta trebuie clarificate negocierile pentru cumpărarea altor avioane de luptă şi situaţia unor nave de luptă, care ar fi trebuit construite la Galaţi. Noul ministru vrea să schimbe însă regulile.
„Corvetele sunt prevăzute ca şi necesitate în înzestrarea armatei române, ca şi capabilitate necesară. Dar acest lucruri se pot face la 2, 3, 4 ofertanţi”, a spus Gabriel Leș, noul ministru al Apărării.
Noul ministru al apărării are idei total opuse cu deciziile luate de fosta conducere în legătura cu achiziţionarea unor nave mici de război. Ministerul Apărării hotăra acum două luni ca cele patru nave de luptă să fie construite la Galaţi de o firmă olandeză specializată. Explicaţia deciziei este clară.
„Este fundamental ca realizarea lucrărilor de construcţie şi dotare a corvetelor să se facă în România, în vederea eliminării riscurilor care pot afecta îndeplinirea programului strategic de înzestrare Corvetă multinaţională”, arăta MApN.
Proiectul de dotare al forțelor navale pare blocat însă pentru moment.
„Nu am putut să procedăm mai departe atât timp cât nu am avut aprobarea explicită a Parlamentului”, spunea Mihnea Motoc, în decembrie 2016.
2017 vine cu o misiunea grea şi pentru forţele aeriene. Anul acesta guvernul și armata ar trebui să finalizeze negocierile pentru cumpărarea celei de-a doua escadrile de avioane de luptă F-16.
„Este semnată cererea pentru oferta pentru o nouă escadrilă. 12 avioane nu este suficient”, mai spune Gabriel Leș.
„Discuții directe cu guvernul producător, cu guvernul SUA care are viziunea corespunzătoare asupra avioanelor disponibile”, mai declara fostul ministru Mihnea Motoc, luna trecută.
Un proiect de buget a fost lăsat de vechiul ministru. Anul acesta armata ar trebui să atingă 2 la sută din Produsul Intern Brut, conform pactului făcut între partide încă din toamna lui 2015. Este puţin probabil să se întâmple aşa ceva, spun specialiştii: anul trecut Ministerul Apărării nu a primit mai mult de 1,6 din PIB cu tot cu alocările suplimentare date de Guvern.
