Noua Lege a Educaţiei vine cu o serie de modificări ce vizează învăţământul preuniversitar. În primul rând ea propune o nouă structurare a ciclurilor de învăţământ, dar şi un nou sistem de admitere. Se păstrează admiterea computerizată, dar numai pentru şcolile care doresc acest lucru. Celelalte pot da un examen de admitere. De asemenea, fiecare elev va aduce de la şcoala generală un portofoliu care să cuprindă şi recomandări din partea profesorilor din gimnaziu, care ar da părinţilor şi noilor profesori o imagine mult mai clară asupra caracteristicilor elevului. Asociaţia părinţilor apreciază ideea recomandărilor făcute de profesori, dar consideră că ar fi necesare şi anumite criterii clare de evaluare pentru ca aceste documente să fie utile, pentru că dacă se transformă într-un maldăr de hârtii fără semnificaţie se fac degeaba. Tot în portofoliu vor mai fi incluse notele din gimnaziu şi media la Testarea Naţională. Acestă testare nu va mai fi însă ca până acum, ea va cuprinde o probă practică de utilizare a computerului şi două probe scrise, una transcurriculară, în domeniul materiilor ştiinţifice şi una în domeniul materiilor umaniste, care vor înlocui probele de matematică şi română. Notele de la aceste două probe şi portofoliul educaţional vor reprezenta 70% din calificativul pe care un elev îl va avea la sfârşitul gimnaziului. La liceele cu un număr mai mare de înscrieri decât cel de locuri se prevede organizarea unui examen de selecţie programat în funcţie de specificul unităţii de învăţământ. Profesorii de la toate disciplinele vor face recomandări care vor fi prinse în portofoliu, alături de notele de la disciplina respectivă şi elemente de evaluare standardizată.
Bacalaureatul va avea doar două probe în loc de trei, cum a rămas în acest an. Vor mai rămâne probele scrise la limba şi literatura română şi cea de la matematică sau istorie.
Conform noii Legi a Educaţiei, gimnaziul va avea nouă clase. Această strategie va avea ca rezultat faptul că elevul termină şcoala la 16 ani, reducându-se abandonul şcolar între ciclul gimnazial şi liceal, care este acum de aproximativ 20% după terminarea gimnaziului. Ministrul Funeriu vrea ca această schimbare să se producă peste doi ani, astfel că elevii aflaţi acum în clasa a V-a să înveţe cinci ani la gimnaziu.
"Dacă nu se va schimba radical stilul de lucru, situaţia va deveni şi mai haotică"
Tot noua lege prevede reducerea curriculei, adică materia se va putea preda în 75% din orele pe care profesorul le are la dispoziţie, iar restul timpului îl va avea la dispoziţie pentru aprofundare sau performanţă, în funcţie de nivelul clasei de elevi.
Referitor la acest subiect, un raport al Societăţii Academice Române (SAR) precizează că programa şcolară reformată, având competeţe cheie centrate pe elev, nu va putea intra în vigoare din anul şcolar 2010 - 2011 pentru că de fapt nu s-a făcut nimic pentru lămurirea noţiunilor de competenţe cheie. "Cele 8 competenţe cheie au fost incluse toamna trecută în noua Lege a Educaţiei, dar ele fuseseră introduse deja de câţiva ani în programe. Din păcate, acest pas a fost făcut doar formal, ele nefiind legate cu restul elementelor din programă şi neexistând o definire clară a lor. Dacă nu se va schimba radical stilul de lucru al autorităţilor, unul în care dominante au fost tergiversările şi cârpelile de moment, situaţia va deveni şi mai haotică", se afirmă în raport. De asemenea, se mai atrage atenţia că a modifica manualele când aceste competenţe cheie nu sunt clare, înseamnă a pune căruţa înaintea cailor. Cercetătorii Academiei Române au mai explicat că în predarea matematicii, fizicii şi chimiei accentul ar trebui pus pe reprezentările vizuale şi intuitive, nu pe formalizare şi abstractizare excesivă. Raportul "Ieşirea şcolii din mediocritate" a fost redactat de către SAR în parteneriat cu Academia Română, Societatea de Ştiinţe Matematice, Societatea de Fizică din România, Societatea de Chimie din România şi Academia de Advocacy.
Titularizarea pe viaţă dispare
Nici cariera didactică nu scapă de modificări în noua Lege a Educaţiei. Fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea, a propus ca în lege să fie cuprinse criterii clare referitoare la cine poate să intre în învăţământ. Se doreşte ca în învăţământ să aibă acces doar studenţii integralişti şi care au obţinut la licenţă peste şapte.
De asemenea, s-a propus desfiinţarea concursurilor la nivel judeţean sau naţional pentru selectarea personalului didactic, adică desfiinţarea titularizării pe viaţă în sistemul naţional de învăţământ şi înlocuirea cu titularizarea în unitatea de învăţământ. Pe cale de consecinţă, responsabilitatea calităţii cadrelor didactice şi a actului educaţional va deveni responsabilitatea exclusivă a directorului care face angajări şi organizează selecţii de personal. Această măsură îi deranjează foarte mult pe sindicalişti, care consideră că locul de muncă va deveni nesigur, ceea ce ar crea o tensiune în plus, iar în unele zone se vor confrunta cu lipsă acută de personal.
Proiectul Legii Educaţiei, în Guvern peste o săptămână
Proiectul noii Legi a Educaţiei va intra la discuţii în Guvern peste o săptămână, apoi vor urma dezbaterile în Parlament. Atunci, pe lângă specialiştii ministerului vor fi prezenţi repezentanţi ai sindicatelor, organizaţiilor de părinţi, elevi, studenţi şi reprezentanţi ai mediului de afaceri.
Textul proiectului de lege poate fi accesat pe site-ul Guvernului. La această lege se lucrează încă din 2009, după alegerile generale. Proiectul de astăzi cumulează toate propunerile făcute de PSD, PDL şi consilierii prezidenţiali în problema educaţiei.
