• consilierii județeni s-au întrunit, săptămâna trecută, în cadrul unei ședințe extraordinare pentru a dezbate și aproba trei proiecte legate de împărțirea sumelor provenite din impozite și TVA pentru proiectele primăriilor, echilibrarea bugetelor și pentru drumuri • consilierii județeni ai PNL Brăila s-au plâns că banii nu au fost împărțiți în mod corect și au atras atenția că toate primăriile cu primari PSD ar fi primit sume mult mai mari față de cele conduse de liberali • președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila), a afirmat că repartizarea s-a făcut corect, plecând de la numărul populației, dar și distribuirea unora dintre sume de la un primar PSD la altul, în funcție de proiecte • de fapt, formula de calcul a ”împărțelii” a fost stabilită de Coaliția de Guvernare, la București
Agitație la cea mai recentă ședință a Consiliului Județean Brăila în condițiile în care au fost dezbătute proiecte ce au vizat împărțirea de fonduri către primăriile din județ. Mai exact, în ședința extraordinară de joi, 20 februarie, consilierii au dezbătut trei puncte pe ordinea de zi. Cel mai important a fost legat de repartizarea pe unități administrativ-teritoriale (UAT) a fondului la dispoziția Consiliul Județean reprezentând cota de 6% din impozitul pe venit pe anul 2025, pentru asigurarea cofinanțării proiectelor de infrastructură și pentru susținerea programelor de dezvoltare locală. De asemenea, repartizarea pe UAT-uri a procentului de 20% din cota de 14% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale și din sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anii 2026-2028. Totodată, repartizarea pe UAT-uri a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate Județului Brăila, destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și comunale pe anul 2025 și a sumelor estimate pe anii 2026-2028.
Așadar, la primul proiect, potrivit referatului de aprobare, în conformitate cu prevederile Legii bugetului de stat nr. 9/2025, Județul Brăila a primit suma de 43.654.000 lei, aferentă cotei de 6% din impozitul pe venit pe acest an. Banii sunt destinați comunelor, orașelor și municipiului, cu prioritate pentru asigurarea cofinanțării proiectelor de infrastructură și, în limita sumelor rămase disponibile, și pentru susținerea programelor de dezvoltare locală. În acest context, aparatul CJ a solicitat de la primării informări privind sumele ce le sunt necesare, după care a purces la împărțirea banilor.
Astfel, comunele au primit în total 24.078.000 lei, Municipiul Brăila 13.296.000 lei, iar cele trei orașe: 6.280.000 lei (Ianca 3.143.000 lei, Însurăței 2.649.000 lei și Făurei 488.000 lei). În ceea ce privește comunele, cei mai mulți bani din acest lot, au mers către comuna Tufești (957.000 lei), Chiscani (953.000 lei), Cazasu (919.000 lei), Șuțești (902.000 lei), în timp ce la polul opus s-au situat Racovița (127.000 lei), Frecăței (174.000 lei), Scorțaru Nou (166.000 lei), Surdila Greci (180.000 lei). Restul au luat sume cuprinse între 300.000 lei și 800.000 lei.
În ceea ce privește repartizarea sumelor defalcate din TVA destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și comunale pe anul 2025, sumele alocate județului Brăila sunt 13.165.000 lei în acest an, 20.121.000 lei estimate pentru 2026, 20.578.000 lei în 2027 și 21.721.000 lei în 2028. Din referatul de aprobare aflăm că repartizarea a fost făcută de CJ Brăila în funcție de lungimea și starea tehnică a drumurilor. Mai precis, în acest an 12.065.000 lei au fost alocați pentru drumuri județene și 1.100.000 lei pentru drumuri comunale.
”Sumele alocate vor fi utilizate de către CJ Brăila pentru întreținere drumuri județene din administrarea acestuia pentru anul 2025 și estimările pe anii 2026-2028. Aceste sume vor fi completate cu sume din veniturile proprii ale Consiliului Județean. Sumele alocate pentru drumurile comunale vor fi repartizate pe UAT-uri, astfel: UAT Tufești – suma de 1.000.000 lei în vederea realizării obiectivului de investiții «Amenajare cu piatră DC14»; UAT Berteștii de Jos – suma de 100.000 lei în vederea realizării lucrărilor de reparații și întreținere a drumurilor comunale DC 15, DC 21 și DC 23”, se precizează în referatul de aprobare al proiectului.
Cât despre repartizarea pe UAT-uri a procentului de 20% din sumele defalcate din TVA și din cota de 14% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor în anii viitori, estimarea pentru 2026 se ridică la 15.824.000 lei (8.962.000 lei sume defalcate din TVA, respectiv, 6.862.000 lei cota de 14% din impozitul pe venit), 16.299.000 lei în 2027 și 16.753.000 lei în 2028.
Liberalilor nu le place împărțirea
Subiectul a stârnit o serie de contre în ședința, care s-a desfășurat în sistem video, însă cu precizarea că o parte dintre consilierii județeni, precum și câțiva primari au fost prezenți în sală, alături de președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila). Ei bine, consilierii județeni ai PNL au acuzat faptul că banii ar fi fost alocați discreționar pentru a fi favorizate comunele cu primari PSD. Consilierul județean PNL Ovidiu Nechita a acuzat că nu s-a respectat termenul suficient de la convocarea ședinței extraordinare și a propus încă de la început scoaterea de pe ordinea de zi a primului punct, legat de repartizarea pe UAT-uri a fondului la dispoziția CJ Brăila, reprezentând cota de 6% din impozitul pe venit pe anul 2025, pentru asigurarea cofinanțării proiectelor de infrastructură și pentru susținerea programelor de dezvoltare locală. Liberalul a afirmat că urmează o ședință ordinară în câteva zile și că proiectul putea fi dezbătut atunci, după ce aveau loc discuții suplimentare cu primarii. Președintele CJ Brăila a supus amendamentul la vot, însă a fost respins de majoritate.
”Nu este normal ca aceste sume să le faceți pe genunchi, în birou și noi să ridicăm mâna să le votăm. Ar fi bine să vorbiți cu toți primarii, să vedeți ce nevoi au, ce proiecte și să fie împărțirea corectă. Nu mi se pare normal! Ca o medie pe care am văzut-o la ceea ce ați făcut, cu cel puțin 3 miliarde și jumătate, i-ați păgubit pe primarii noștri, ai PNL!”, a acuzat Nechita.
Președintele CJ a explicat că din punctul său de vedere împărțirea banilor s-a făcut corect, plecându-se de la numărul de locuitori per UAT. Chiriac a mai punctat că a avut în vedere și banii pe care primăriile îi au deja în cont. De asemenea, ca o explicație suplimentară pentru faptul că unele primării cu conducere PSD au primit sume mai mari, acesta a indicat faptul că banii au fost luați tot din sume destinate altor primării conduse de social-democrați.
”Stimați colegi, în fiecare an am dezbătut aceste sume și o să vă spun. Domnul consilier consideră că nu am convocat ședința corect... atunci are posibilitatea de a merge în contencios administrativ. Sunt lucruri legale, corecte, normale. Am să vă spun și cum am împărțit această sumă. Eu vă spun, ținând cont și de ce a decis Coaliția de Guvernare, din care fac parte și PSD, și PNL, pe aceeași formulă, CJ Brăila a fost vitregit cu 6 milioane euro. Suma a fost împărțită pe următoarea formulă: suma totală a fost împărțită la numărul total de locuitori ai Județului Brăila, a rezultat o sumă pe cap de locuitor; suma rezultată a fost înmulțită cu populația fiecărui UAT (am luat informația după domiciliul de la 1 ianuarie 2024, conform datelor statistice). În funcție de aceste rezultate suma totală a fost împărțită. Așadar, niciun primar PNL nu a fost vitregit... Nu am auzit niciodată vreo vorbă de la dumneavoastră, de la mai marii PNL, când sumele erau împărțite de Guvernul PNL și la primarii PSD ajungeau câte 50.000, în timp ce primarii PNL luau câteva miliarde. Respectăm democrația! Dacă aveți vreo neclaritate, suntem într-o democrație, supunem la vot. Aveți metode de a combate acest proiect de hotărâre, cu bune cu rele. Așa a ieșit din calcul. Eu zic că este corect și normal. De ce să vitregim populația Municipiului sau a altei localități cu altfel de lucruri?!”, a afirmat Chiriac.
Consilierul județean PNL Marian Sârbu a comparat Comuna Chiscani și Comuna Viziru precizând că prima are 6.100 de locuitori iar a doua 5.500 de locuitori și totuși au primit sume diferite.
”Nu. Diferența nu a fost luată de la Viziru. Toate comunele au primit pe numărul de locuitori. Suma primită în plus la primarii PSD, exact cum s-a procedat și la PNL, a fost luată de la alt primar PSD și repartizată la un alt primar PSD. E vreo problemă?”, a mai transmis Chiriac.
Șeful CJ Brăila a mai explicat că multe dintre comunele care au primit bani mai puțini au sume mult mai mari în fondul de dezvoltare, lucru de care a ținut cont atunci când s-a făcut împărțirea.
”Eu vă spun cât are Frecăței în fondul de dezvoltare. Are 138 de miliarde lei! Vreți să vă spun cât are fiecare primar în fondul de dezvoltare și nu i-a cheltuit?! Sunt date de la Finanțe. M-am uitat și pe fondul de dezvoltare al fiecăruia”, a mai adăugat acesta.
Sârbu a continuat, convins că împărțirea nu s-a făcut corect: ”Domnule președinte, trebuie să explicați de ce localități cu număr de populație aproximativ egal au diferențe foarte mari. Primăriile PNL au 30% din ceea ce au primăriile PSD. Între 30 și 50%. Asta este regula la dumneavoastră. Nu se poate așa ceva! Sunteți președintele CJ Brăila și sunteți președinte pentru toți. Nu contează culoarea politică a primarului. Noi trebuie să dezvoltăm unitar județul Brăila”.
Primarii care au cerut mai mulți bani au deja fonduri de dezvoltare uriașe
Câțiva dintre primarii PNL prezenți în sală au dorit să ia cuvântul pentru a se plânge de modul în care au fost împărțite sumele, făcând comparații între localitățile lor și cele conduse de primari social-democrați.
Contextul a fost creat de consilierul județean PNL Marius Mitescu, care a intervenit și a continuat pledoaria legată de faptul că unele localități cu conducere PNL au primit prea puțini bani, dând ca exemplu orașul Făurei. Acesta a apreciat că nu este normal să fie alocați doar 400.000 lei către Făurei și 900.000 lei la Tufești.
”Vă spun că Făurei are în fondul de dezvoltare 59 de miliarde. Pentru proiecte. El ce face? Stă cu fondul de dezvoltare așa. Nu îl cheltuiește și mai vrea bani în plus de la CJ Brăila prin repartizare pentru a-și face proiectele. Ce face cu banii? Îi ține la saltea? Eu vă spun că regula guvernamentală a fost aceasta: dacă sunt foarte mulți bani în fondurile de dezvoltare, trebuie cheltuiți. Alocarea banilor pentru CJ a fost pe numărul de populație al județului, iar noi ca județ am fost vitregiți de 6 milioane euro. Nu am cerut niciunui primar de aici să dea bani vreodată pentru drumurile județene sau la spital. Au venit aici cu «jalba-n proțap» pentru a cere bani de la Consiliul Județean. Avem proiecte mari anul acesta. Majore! Nu este un an ușor! Nici din punct de vedere fiscal, nici din punct de vedere politic. Trebuie să fim cumpătați!”, a avertizat Chiriac.
În acest context, Mitescu l-a invitat la cuvânt pe primarul din Frecăței, liberalul Ionel Bălan (PNL). Deși Chiriac a atras atenția că președintele este singurul care poate face acest lucru, a acceptat intervenția primarilor liberali care au dorit să ia cuvântul.
”Într-adevăr, în Frecăței există fondul de rulment. A fost și mai mare. Însă cheltuim banii pe asfaltări, pentru că am primit puțini bani pe programe”, s-a apărat Bălan.
La rândul său, primarul comunei Berteștii de Jos, liberalul Costel Capbun, a precizat că nu i se pare corect cum au fost împărțiți banii între comune. Acesta a comparat Berteștii de Jos și comuna Bărăganul, subliniind că diferența sumelor primite, deși ambele au un număr de populație similar, este una mare.
Și primarul din orașul Făurei, PNL-istul Grigore Gabriel Mocanu a dorit să intervină pentru a sublinia că orașul pe care îl conduce are nevoie de mai mulți bani pentru a se dezvolta, în special pentru că derulează câteva proiecte importante: unul legat de spital, altul privind nodul de cale ferată. Mocanu a vorbit și de faptul că evidența populației mănâncă foarte multe fonduri, că orașul său are Judecătorie, punctul de lucru al CUP ”Dunărea” și că ar trebui să fie considerat mai important decât este, comparativ cu celelalte orașe.
”Pentru dezvoltarea acestui oraș nu trebuie luată în calcul strict numai suma per locuitor. Pentru că odată dezvoltat se dezvoltă și celelalte comunități. Noi avem două proiecte de anvergură legate de spital. Le cunoașteți foarte bine. Dacă avem această sumă mică de bani și avem acel excedent, este pentru că ținem cu dinții – așa, fără experiență cum sunt -, de a avea acea cofinanțare și a interveni acolo unde putem pentru a dezvolta orașul. Este vorba de spital, nodul de cale ferată, serviciul de evidența populației, unde se apropie de 10 milioane cheltuiala anuală. Sunt foarte multe lucruri vizavi de infrastructură și dezvoltarea orașului Făurei. Vizavi de orașul Ianca, merită dezvoltat în continuare. Dar și orașul Făurei, care s-a întins cu brațele deschise până în Ianca. Acolo avem un punct de lucru al spitalului. Deci repet, nu putem să avem de cinci, de șase ori mai puțin decât Ianca, decât Însurăței. Avem singura Judecătorie, avem punctul de lucru de la CUP «Dunărea» și știți foarte bine câte probleme sunt acolo. Și toate lucrurile astea nu le putem face cu 4 miliarde!”, a declarat acesta.
În cele din urmă, toate proiectele au fost aprobate de votul majorității. La primul punct au fost 22 voturi ”pentru” și 9 ”împotrivă”, din partea grupului PNL și a consilierului județean Florin Gavrilă de la AUR. La celelalte două proiecte s-au înregistrat 23 voturi ”pentru” și 8 voturi ”împotrivă” dinspre tabăra PNL.
Au fost 31 de membri prezenți la ședință, o parte în sală, o parte prin platforma online.
Chiriac: «A fost o formulă de calcul foarte ok. Pe numărul de locuitori»
Contactat după ședință și întrebat în legătură cu subiectul împărțirii banilor, președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, a afirmat că indiferent de comentariile PNL-iștilor, banii au fost împărțiți corect, în baza unei decizii a Coaliției de Guvernare. Mai exact, plecând de la numărul de locuitori al fiecărui UAT.
”Domnii de la PNL consideră că locuitorii din localitățile conduse de primarii lor ar fi vitregiți prin această hotărâre. Nu este adevărat! A fost o formulă de calcul foarte ok. Pe numărul de locuitori. Iar acolo unde au fost sume mai mari, unii dintre domnii primari de la PSD au cedat pentru ceilalți. A fost o înțelegere între colegi”, a explicat Chiriac.
Acesta a dorit să atragă atenția că liberalii nu au avut același aplomb în momentul în care exista o guvernare PNL și primăriile conduse de social-democrați au fost ignorate, cum este și cazul Primăriei Municipiului Brăila.
”Când sumele au fost alocate de la Guvern și primarii PSD au primit 50.000 și ei câte 4 miliarde, nici un primar sau vreun ales mai mare al PNL-ului nu a făcut panaramă și scandal! Mai ales că atunci nici Primăria Municipiului, nici Consiliul Județean nu au primit nimic. Zero lei! Da?! Nu am văzut atunci pe domnii primari să ia atitudine și să își apere colegii! Acum când nu se mai poate și când e formula corectă, nu le mai convine”, a mai adăugat acesta.
Șeful PSD Brăila a afirmat că deși liberalii susțin că au multe primării în județul Brăila, pe cifre în acest context, lucrurile nu i-au avantajat, deoarece multe sunt comune mai mici, cu mai puțini locuitori.
”Acum văd că fac șantaj politic sau administrativ amenințând că nu știu ce nu mai votează în ADI-uri! Nu au majoritate nici acolo, dar fac șantaj politic. Să facă! Când le-a fost bine, le-a fost bine. Ei știu doar adunarea și tabla înmulțirii. Scăderea și împărțirea, nu le știu. Dar le-am mai dat un exemplu: dacă vă rog să dați câte 1 miliard la spital fiecare, să luăm medicamente să îmbunătățim lucrurile, dați? Nu! Asta este situația, este pe formula de calcul agreată de Coaliție pe numărul de locuitori. Și am închis subiectul!”, a mai spus Chiriac.
