• faptul că proiectul a fost introdus pe ordinea de zi a unei şedinţe extraordinare şi fără să stea suficient timp în dezbatere publică i-a revoltat pe liberali care au votat “împotrivă” la şedinţa de vineri, 10 martie • niciun consilier nu a venit cu amendamente, doar cu câteva idei pentru viitoare rectificări bugetare • bugetul judeţului se bazează pe venituri totale de peste 228 milioane lei • cheltuielile de personal sunt de 46,6 milioane de lei
Contre şi agitaţie maximă, vineri, la şedinţa CJ Brăila în care s-a dezbătut proiectul bugetului judeţului pe anul acesta. Consilierii PNL, în frunte cu Alexandru Dănăilă, au ţinut să atragă atenţia, încă de la început, că vor vota “împotrivă”, punctând că nu este normal ca un subiect atât de important să fie dezbătut în cadrul unei şedinţe extraordinare. Mai ales că, după cum au subliniat liberalii, deşi bugetul judeţului a fost lansat spre analiză în data de 9 februarie, lucrurile nu sunt chiar atât de simple, în contextul în care cel naţional a fost aprobat şi publicat în Monitorul Oficial abia pe 14 februarie. Cu alte cuvinte, termenul de 30 de zile în care bugetul judeţului trebuia să stea în dezbatere în forma sa finală nu a fost atins până la data şedinţei.
“Bugetul Consiliului Judeţean este practic cea mai importantă chestiune pe care noi o putem aproba într-o şedinţă de consiliu. Considerăm că dezbaterea bugetului ar trebui să aibă loc într-o şedinţă ordinară, astfel încât să poată trece prin comisiile de specialitate şi să întrunească toate termenele de dezbatere publică prevăzute de Legea 273/2006. În această lege, la articolul 39 sunt trecute clar termenele şi procedura pe care un buget trebuie să o respecte pentru a putea fi aprobat de UAT-uri, în speţă de CJ. De la data publicării în Monitorul Oficial urmează o perioadă în care Ministerul de Finanţe comunică ANAF bugetul, ANAF comunică mai departe UAT-ului şi acesta are termen să îl pună în dezbatere publică. La Consiliul Judeţean, dezbaterea a început, pentru acest buget, în data de 9 februarie, contrar legii. Nu avea cum să poată începe această dezbatere fără ca bugetul să fie modificat, atât timp cât cel de stat a fost publicat în Monitorul Oficial abia pe 17 februarie!”, a declarat Dănăilă, revoltat.
Mai mult, acesta a adăugat că proiecţia bugetară este total nemulţumitoare la capitolul fondurilor europene şi că majoritatea proiectelor vizate de CJ pentru acest an se axează nejustificat pe bani proprii. “Discutăm de atragerea de fonduri europene. Acesta este unul dintre cele mai sărace bugete pe care eu, cel puţin, le-am văzut în ceea ce priveşte cofinanţările pentru proiecte europene. Încercăm cu toţii să reducem cheltuielile CJ când vine vorba de proiectele mari, dar se pare că la acest buget pe anul 2017 nu s-a reuşit”, a mai adăutat fostul viceprimar.
Dilema adoptării bugetului într-o “extraordinară”
Extrem de deranjat de situaţie, consilierul judeţean PNL Ovidiu Nechita a dorit să explice procedura indicată de Legea 215 a administraţiei publice locale, privind organizarea şedinţelor extraordinare, pentru a atrage atenţia că acestea ar trebui să vizeze doar situaţiile de maximă urgenţă.
“Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată preşedintelui consiliului judeţean, în cazuri excepţionale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice”, se arată la articolul 94, alineatul 2 al acestei legi. Plecând de la acest text, Nechita a afirmat că şedinţa extraordinară pentru adoptarea bugetului nu este una legal constituită.
“Aţi fi fost motivat să faceţi această şedinţă extraordinară doar dacă noi ne încadram la o «epidemie de prostie». Adică să votăm în necunoştinţă de cauză. Nu vă oprea nimeni şi nimic să intraţi în legalitate, să respectaţi legea aşa cum aţi spus că vreţi să faceţi. Două zile mai trebuiau, timp în care, noi, consilierii judeţeni am fi putut să ne uităm pe buget... Pentru că acesta nu se face pe genunchi şi îl aprobi. Trebuie să ai cunoştinţă de cauză. Mai întrebi specialişti dacă ai nelămuriri. Abia după aceea să venim aici să votăm. Nu aveaţi motiv să faceţi şedinţă extraordinară”, a declarat Nechita.
În replică, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac a ţinut să îl contrazică pe liberal şi să îl informeze că şedinţa a fost legal constituită, la fel cum proiectul pe buget a stat suficient timp în dezbatere publică începând cu data de 9 februarie.
“Dacă intrăm pe procedură cetăţenii acestui judeţ or să sufere în continuare. Dar aş avea rugămintea ca după vot, consilierii care vor vota «împotrivă» să spună public de ce nu votează. Pentru că deja suntem în urmă. Eu vă rog frumos să spuneţi, public, fiecare, motivat. De ce anume nu votaţi bugetul CJ pe anul 2017?”, a afirmat Chiriac, uşor iritat de situaţie.
“Ne ameninţaţi sau mi se pare mie?”, a punctat la rândul său consilierul judeţean al PND Cătălin Iordache.
Liberalul Nechita a venit cu o replică şi mai deranjantă pentru şeful judeţului.
“Bine, atunci vă rugăm şi noi pe dumneavoastră ca de fiecare dată când luaţi o măsură ilegală să explicaţi presei. Dumneavoastră, astăzi, oficial, încălcaţi legea!”, a izbucnit Nechita.
“Domnule consilier. Mă ameninţaţi! Eu nu iau măsuri ilegale. Mă ameninţaţi! Vă spun că dacă mai folosiţi cuvântul ilegal...”, a revenit Chiriac, şi mai nervos, îndemnându-i pe liberali să atace proiectul dacă nu sunt de acord cu ceea ce conţine.
Secretarul judeţului, Dumitrel Priceputu a intervenit pentru a puncta că liberalii interpretează greşit legea, analizând-o literar şi nu juridic. Potrivit secretarului, textul legii care face referire la convocarea şedinţei extraordinare, ar trebui citit din două propoziţii distincte şi nu ca o frază aşa cum a fost scris.
Fără amendamente, doar întrebări
În aceeaşi ordine de idei, consilierul PNL Marian Sârbu a dorit să atragă atenţia că cea mai bună dovadă a faptului că proiectul nu a stat suficient timp în dezbatere publică şi că a ajuns prea târziu la membrii CJ Brăila este acela că nimeni nu a venit cu amendamente.
Într-adevăr, niciun consilier judeţean prezent la şedinţă nu a încercat să amendeze proiectul. Singurele două propuneri venite, au vizat însă viitoarele rectificări bugetare. Mai exact, consilierul PND Simona Drăghincescu a propus ca CJ să se gândească la achiziţionarea unei ambulanţe navale care să acţioneze în zona Măraşu, Frecăţei, Agaua, având în vedere faptul că locuitorii de acolo au nevoie de cel puţin 4 ore pentru a ajunge la spital la Brăila, iar Consiliul are deja echipajul Navei Ovidiu pe care l-ar putea folosi.
Tot pentru o viitoare rectificare bugetară a cerut şi Viorel Botea finanţarea Centrului de Excelenţă la Brăila. “Am văzut că nu este pus în bugetul actual, dar după finalizarea procedurilor legale, având în vedere că proiectul este finalizat din punct de vedere tehnic de noi, să fie inclus în prima rectificare bugetară pe care o vom face la nivelul Consiliului Judeţean”, a afirmat Botea.
Supărări la alocările bugetare pe instituţii
Consilierul judeţean PND Cătălin Iordache a intervenit cu o serie de întrebări legate de buget, încercând să afle în ce mod a prioritizat şeful CJ alocările bugetare către instituţiile din subordine.
“Am văzut că la CID (n.r. - Centrul de Informare şi Dezvoltare) alocaţi din nou 5 miliarde lei vechi. E aceeaşi sumă de pe vremea preşedintelui Bunea Stancu. Ne puteţi spune, vă rog frumos, ce a făcut CID de banii ăştia anul trecut, ce vrea să facă anul ăsta? La Centrul Militar Judeţean aţi alocat 16 miliarde lei vechi, din care 5 miliarde de lei vechi - cheltuieli de funcţionare şi 10 miliarde lei vechi pentru consolidarea clădirii. În timp ce la ISU, care mi se pare mult mai importantă decât clădirea Centrului Militar Judeţean, aţi alocat doar 8,2 miliarde lei vechi, din care 4,7 miliarde pentru funcţionare şi doar 3,5 miliarde pentru dotări. Eu cred că oamenii ăia care îşi riscă viaţa în fiecare zi ca să meargă la accidente şi să rezolve problemele meritau mai mulţi bani. La ATOP aţi alocat 7 miliarde de lei vechi, din care 2 miliarde de lei obiecte de inventar şi 5 miliarde lei vechi dotări cu mijloace fixe. Dar nu spuneţi care sunt şi pentru cine sunt. La spital am avut o discuţie în şedinţa trecută şi m-aţi certat cumva. Aţi spus că dumneavoastră vă ocupaţi de renovarea Spitalului Judeţean. Ei bine, în buget nu este niciun leu pentru renovarea Spitalului Judeţean! Niciunul! Iar la servicii religioase aş vrea să ne explicaţi de ce cheltuim 35 miliarde lei vechi pentru asta! Pe cine plătim, ce plătim şi ce primim de banii ăştia?”, a declarat Iordache.
Şeful CJ Brăila a explicat că CID a adus proiecte europene de 40 miliarde de lei vechi, că la Centrul Militar lucrarea este începută deja şi că trebuie să se încheie în 2017, iar în cazul ISU, Chiriac susţine că s-au făcut dotări anul trecut şi că vor mai urma şi altele.
“Se pot face şi rectificări de buget. La serviciile religioase am impresia că aceşti bani vin de la bugetul de stat pentru personalul neclerical şi trebuie să îi plătim neapărat că asta este legea. La Spitalul Judeţean în momentul de faţă ne-am făcut un plan de rezolvare a problemelor. Într-adevăr şi reabilitarea spitalului este o problemă esenţială, dar eu vă aduc aminte că anul acesta nu avem niciun DALI pe tema asta. Şi trebuie să rezolvăm problemele de investiţii începute şi nefinalizate. Am alocat bani pentru energia electrică, am rezervat bani pentru încălzirea spitalului, pentru că trebuie să schimbăm toate centralele şi pentru partea de canalizare. La rectificare vom pune bani să înceapă şi partea de DALI pentru planul de modernizare a spitalului”, a declarat Chiriac.
În final, proiectul a trecut cu 20 voturi “pentru” şi 10 “împotrivă” din partea consilierilor PNL. În timpul votului, Alexandru Dănăilă a mai încercat să aibă o intervenţie însă nu i s-a mai permis.
Precizăm că la şedinţă au participat doar 30 de consilieri. Pe lângă locul lăsat liber de PSD-istul Adrian Rîndunică, care a devenit secretar de stat la Ministerul Muncii, au mai lipsit motivat liberalii Mario Da'Ros (bolnav de vărsat de vânt) şi Vasile Constantin Varga (plecat din localitate).
Vouchere de vacanţă pentru salariaţii CJ
Iată în linii mari cum arată bugetul local centralizat al judeţului pe acest an. Însumând cele două secţiuni ale bugetului, Funcţionare şi Dezvoltare, veniturile totale luate în calcul se ridică undeva la 228,633 milioane lei din care aproape 102,3 milioane lei sunt veniturile fiscale, unde intră, printre altele, taxele şi impozitele aferente bunurilor şi proprietăţilor supuse fiscalizării pe raza judeţului, iar 104,4 milioane lei sunt subvenţiile de la bugetul de stat. De cealaltă parte, totalul cheltuielilor este programat la 275,575 milioane lei din care 46,6 milioane lei sunt numai cheltuielile de personal. Ca să vă faceţi o idee, salariile de bază ale întreg aparatului Consiliului Judeţean Brăila se ridică undeva la aproape 31 milioane de lei pe acest an, la care se adaugă diferitele indemnizaţii şi sporuri, plus contribuţiile aferente la fondurile speciale. Mai trebuie spus că bugetul pe anul în curs are prevăzută suma de 245.000 lei pentru acordarea de vouchere de vacanţă salariaţilor din CJ. Mai departe instituţia a estimat că va cheltui în acest an 0,22 milioane lei pentru furnituri de birou, 0,135 milioane lei pentru materiale pentru curăţenie, 1,78 milioane, în principal, pentru încălzire şi iluminat, 0,21 milioane pentru apă - canal şi salubritate, 0,23 milioane lei pentru carburanţi şi lubrifianţi, precum şi 0,202 milioane lei pentru servicii de poştă, telecomunicaţii, radio, tv şi internet. Tot la capitolul cheltuieli, bugetul are alocată suma de 0,126 milioane lei pentru deplasări interne, detaşări şi transferări, plus 12.000 lei pentru eventuale deplasări în străinătate.
Ca referinţă distinctă trebuie precizat faptul că pentru 2017 au fost aprobate sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţului nostru în sumă de aproape 35,6 milioane de lei, care va fi repartizată astfel: 10,04 milioane lei pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului, aproape 4 milioane pentru susţinerea centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap, 6,13 milioane pentru acordarea produselor alimentare în cadrul Programului guvernamental “Lapte - Corn” şi 0,85 milioane pentru programul de încurajare a consumului de fructe în rândul elevilor. De asemenea, alte aproape 10 milioane sunt alocate învăţământului special şi centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, iar 4,65 milioane sunt destinate, în principal, finanţării cheltuielilor privind Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanerlor de sub autoritatea CJ Brăila.
Intersant de punctat este faptul că bugetul actual are câteva alocări şi în cazul proiectului “Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Brăila”. De exemplu, la subcapitolul “transferuri voluntare” a fost prevăzută suma de circa 2,8 milioane lei cu titlu de contribuţii proprii ale UAT-urilor din judeţ - membre în cadrul asociaţiei pentru derularea acestui proiect, la care se adaugă aproape 1,54 milioane lei - rambursările de la bugetul de stat pentru plăţile deja efectuate şi 10,05 milioane lei - contribuţia UE la acest proiect.
