• consilierii judeţeni au aprobat, ieri, un proiect privind stabilirea salariilor de bază ale funcţionarilor publici şi personalului contractual din subordine • acesta a vizat “menţinerea nivelului salarial din decembrie 2019”, însă nu a cuprins şi o anexă cu grila salariilor tuturor angajaţilor, aşa cum ar fi fost normal, motiv pentru care consilierii judeţeni PNL au ridicat “steguleţe roşii” • preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, le-a transmis liberalilor să atace proiectul la Prefectură, dacă îl consideră ilegal • totodată acesta a adus critici Guvernului PNL, spunând că plafonarea salariilor a fost cauzată de banii mai puţini alocaţi de la Centru
Încă o şedinţă cu scandal la Consiliul Judeţean Brăila. De această dată, pe tema stabilirii salariilor de bază ale funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul instituţiei şi a subordonatelor. Mai exact, consilierii judeţeni au avut la mapă, în şedinţa ordinară de ieri, un proiect privind menţinerea salariilor la nivelul aferent lunii decembrie 2019. Interesant este că proiectul redactat a fost destul de neclar, deoarece nu conţinea şi o anexă din care să reiasă nivelul salarial al fiecărei categorii a angajaţilor în parte, aşa cum se întâmpla de obicei. Amănunt important pe care consilierii judeţeni PNL nu au ratat ocazia să îl “taxeze”. Liberalul Ovidiu Nechita a fost cel care a intervenit încă de la începutul şedinţei ordinare şi a solicitat scoaterea de pe ordinea de zi a mai multor puncte privind salariile funcţionarilor, tocmai plecând de la ideea că nu era anexată grila salarială şi chiar raportul de specialitate la unele dintre proiecte, lucru pe care l-a considerat neconform.
În raportul proiectului privind salariile de la CJ Brăila se arată că acesta a fost întocmit potrivit prevederilor art. 11, alin 1 din Legea-cadrul 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale “Administraţie”.
“Pentru anul 2020, salariile de bază ale funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul familiei ocupaţional «Administraţie» din aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean Brăila, rămân la nivelul salariilor de bază în plată la nivelul aferent lunii decembrie 2019. Salariile de bază au fost stabilite astfel încât nivelul veniturilor salariale să nu depăşească nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de vicepreşedinte al consiliului judeţean, cu încadrarea în cheltuielile de personal propuse în proiectul de buget”, se arată în raportul de specialitate al proiectului, şi cam acestea sunt singurele informaţii ce au fost propuse consilierilor judeţeni spre aprobare la acest proiect ce viza stabilirea salariilor întregului aparat al instituţiei în acest an. Trebuie subliniat că proiectul nu conţine nici măcar o referire la hotărârea CJ Brăila (nici măcar numărul acesteia) prin care s-au aprobat salariile angajaţilor instituţiei în 2019, lucru destul de neobişnuit.
Contre şi acuzaţii în şedinţă
Revenind la dezbaterile din şedinţa ordinară, trebuie precizat că liberalii au cerut explicaţii privind faptul că proiectul nu a conţinut şi anexa care să cuprindă grila salariilor, astfel încât totul să fie cât se poate de clar. Liberalul Ovidiu Nechita a punctat că legea spune foarte clar că membrii Consiliului Judeţean stabilesc salariile aparatului de specialitate şi personalului contractual, astfel că nu înţelege sintagma “menţinem nivelul salarial din 2019”.
“Ce rost are să mai votăm azi salariile, dacă le menţinem pe cele de anul trecut? În lege scrie în felul următor: «consilierii judeţeni stabilesc salariul, până la noi modificări». Dacă am stabilit salariul şi nu intervine nimic altceva, dacă nu modificăm salariul, nu avem ce vota! Arătaţi-mi şi mie salariile, pentru că nu există anexa de salarii. Daţi-ne şi nouă grila să vedem că votăm, concret!”, a afirmat Nechita.
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a rugat-o pe Roxana Costea, şefa biroului Resurse Umane a instituţiei, să explice logica proiectului, iar aceasta a precizat că din moment ce se vorbeşte despre “menţinerea salariilor”, nu a mai fost nevoie de ataşarea anexei cu grila salarială aprobată anul trecut. Chiriac l-a îndemnat pe Nechita să verifice site-ul CJ Brăila pentru a verifica grila salarială aprobată în 2019. Şeful CJ Brăila le-a mai transmis liberalilor că din moment ce au un prefect asumat politic în prezent, pot oricând să atace hotărârea de Consiliu pentru a clarifica legalitatea acesteia, dar cu menţiunea că vor vedea ulterior dacă angajaţii “vor fi mulţumiţi”.
Chiriac s-a plâns că salariile nu au putut fi mărite în 2020 pentru că Guvernul PNL a alocat prea puţini bani pentru funcţionarea aparatului CJ Brăila. La rândul său, liderul liberalilor, Alexandru Dănăilă, a precizat că acest lucru s-a întâmplat pentru că în anii trecuţi instituţia CJ Brăila nu a reuşit să cheltuie banii ce i-au fost alocaţi, motiv pentru care s-a ajuns la concluzia că nu are nevoie de mai mulţi bani.
În cele din urmă proiectul a fost aprobat fără votul PNL-iştilor care au anunţat că nu participă, deoarece proiectul este incomplet fără anexa privind grila de salarii. Precizăm că PND-istul Cătălin Iordache a absentat de la şedinţă.
Chiriac acuză Guvernul Orban
Ulterior, Francisk Chiriac a susţinut o conferinţă de presă în care a dorit să lămurească problema salariilor, a documentelor lipsă şi a banilor veniţi de la Centru. Acesta a dorit să sublinieze că din punctul său de vedere toate proiectele aprobate au fost absolut legale, iar dacă s-a produs o greşeală aceea îi aparţine secretarului judeţului, Dumitrel Priceputu, care nu a introdus la mapa tuturor consilierilor rapoartele de specialitate la unele proiecte. Chiriac l-a avertizat public pe Priceputu că, dacă se va mai repeta scenariul, se va ajunge la comisia de disciplină.
Întrebat care este salariul său în 2020, al vicepreşedinţilor CJ şi indemnizaţia consilierilor judeţeni, Chiriac a evitat să răspundă concret şi a reluat ideea că toate indemnizaţiile au rămas la nivelul din 2019, însă fără a preciza vreo sumă. Preşedintele CJ Brăila a dorit să reamintească încă că s-a ajuns în această situaţie din cauză că Guvernul nu a mai alocat la fel de mulţi bani în 2020.
Care era nivelul salarial la CJ Brăila în 2019
Aşa cum am precizat în cadrul unui articol la vremea respectivă, grila salarială a fost concepută în funcţie de Legea Salarizării Unitare, astfel că în fruntea piramidei se află liderul Consiliului Judeţean. Mai exact, la fel ca primarul Municipiului Brăila, Marian Dragomir, Francisk Chiriac primea în 2019, potrivit Roxanei Costea (şefa Biroului Resurse Umane a instituţiei), prin înmulţirea coeficientului 9 cu salariul minim pe economie, o indemnizaţie lunară brută de 18.720 lei (10.951 lei net). Vicepreşedinţii, care au coeficientul de calcul 8, încasau lunar 16.640 lei brut (9.734 lei net), iar consilierii judeţeni aveau de la 1 ianuarie 2019 o indemnizaţie brută de 1.684 lei (968 lei net), pentru participarea la o şedinţă ordinară a CJ.
În ceea ce priveşte salariile aparatului propriu al instituţiei şi în 2019 salariile fuseseră menţinute la nivelul celor din 2018. În vârful topului celor cu funcţii de conducere, se afla secretarul judeţului, Dumitrel Priceputu, care lua 14.404 lei (grad profesional II, studii superioare, cu un coeficient de ierarhizare de 6,93), deci cam 8.427 lei în mână. Pe următorul loc se situa Arhitectul şef al judeţului, cu o indemnizaţie lunară de 13.778 lei brut (8.059 lei net). Tot atât încasa şi un director executiv al CJ, în timp ce unul adjunct - 12.506 lei brut lunar (7.315 lei net). Un şef serviciu primea 12.465 lei brut pe lună (7.292 lei net), iar un şef birou - 11.464 brut pe lună (6.707 lei net). Un consilier/consilier juridic - inspector superior primea 7.533 lei brut pe lună, unul principal - 5.910 lei pe lună. De asemenea, un referent superior primea lunar 4.370 lei brut (2.556 lei net), unul principal - 3.907 lei brut (2.285 lei net).
În ceea ce priveşte personalul contractual din aparatul de specialitate al CJ Brăila, la categoria “funcţii de conducere”, lucrurile stăteau foarte bine în 2019: un şef serviciu cu gradaţia 5 şi studii superioare primea o leafă lunară brută de 8.796 lei, deci 5.145 lei net de exemplu. Un muncitor calificat de la CJ, cu studii medii sau generale, putea primi 3.081 lei (1.819 lei net), 2.926 lei (1.732 lei net) sau 2.850 lei brut pe lună (1.691 lei net). Un şofer, tot cu studii medii sau generale, primea o leafă brută de 3.857 lei pe lună (2.256 lei net). Un îngrijitor/paznic lua lunar 2.691 lei brut (1.603 lei net), iar un magaziner - 3.857 lei brut (2.256 lei net).
