După mai multe zile în care veştile proaste au curs una după alta, ieri a apărut o informaţie de bun augur: Siretul a început să scadă vertiginos, iar acest fenomen are implicaţii pozitive şi asupra debitului Dunării. Astfel, la Lungoci, intrarea în judeţul Brăila, nivelul Siretului scăzuse ieri cu peste un metru, iar debitul coborâse la 1.600 metri cubi pe secundă, faţă de 2.500 mc/s, cât era cu doar o zi înainte. Nici Corbu Vechi şi nicio altă localitate brăileană nu mai erau ameninţate de revărsarea Siretului. Pericolul trecuse şi de Şendreni, unde Siretul era mai mic cu 50 cm faţă de ziua precedentă. Debitul mai mic al Siretului diminuase mult fenomenul de remu, la confluenţa cu Dunărea. Concret, râul putea fi preluat mult mai uşor de fluviu, iar fluviul, la rândul său, putea curge mai uşor la vale.
"Ar mai exista pericolul să plouă din nou în Moldova şi să apară o nouă undă de viitură pe Siret. În zona noastră se anunţă iar ploi spre sfârşitul săptămânii, însă acestea nu pot influenţa semnificativ debitele Dunării sau Siretului. Dacă nu mai plouă în Moldova, Siretul nu o să ne mai facă probleme. Rămân de urmărit în continuare digurile de la Dunăre, ca să fim siguri că putem câştiga războiul cu apele. O clipă de neatenţie ne poate costa enorm", ne-a declarat Adrian Turiac, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Brăila. Potrivit acestuia, pe lângă situaţia dificilă a digului care apără Insula Mare, în judeţul Brăila mai sunt probleme lângă chesonul de la Chiscani şi lângă Berteşti, în zona de confluenţă a Dunării cu Călmăţuiul. "La Berteşti, din cauza fenomenului de remu, Călmăţuiul nu s-a mai putut vărsa în fluviu şi a ieşit din matcă, inundând câteva zeci de hectare de teren arabil şi un drum comunal. Consolidăm digul de la Dunăre, cu fascine de nuiele şi pari de lemn, ca să nu ne confruntăm cu o inundaţie cu adevărat majoră în zona Berteştii de Jos", ne-a informat directorul Turiac.
"Dacă scăpăm în următoarele două zile, suntem bun scăpaţi!"
Ieri, Dunărea a mai crescut cu 4 centimetri la Brăila, ajungând la cota de 713 cm. Vestea bună e că, datorită micşorării aportului de apă de pe afluenţi precum Siret prognozele hidrologice erau mai optimiste. Astfel, nu se mai anunţa o cotă a Dunării, la mira Brăila, de 730 cm, pentru sfârşitul acestei săptămâni, ci una situată în jurul valorii de 723 cm. Chiar şi aşa, însă, pericolul deversării fluviului în Insula Mare continua să fie foarte mare. "Dacă scăpăm în următoarele două zile, înseamnă că am trecut peste ce e mai greu. Am înţeles că Dunărea mai creşte până poimâine, apoi începe să staţioneze şi să dea înapoi. Important e să nu lăsăm apa să treacă de dig şi să intre în incinta Insulei Mari", ne-a declarat Adrian Bârzoi, directorul tehnic al sucursalei brăilene a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF). Sute de oameni - angajaţi ai ANIF şi ai arendaşului IMB, "TCE 3 Brazi" - lucrează la supraînălţarea şi consolidarea digului. Dau o mână de ajutor şi localnicii din comunele Măraşu şi Frecăţei care, în cazul inundării Insulei, şi-ar pierde casele şi agoniseala de-o viaţă. Acestora li s-au alăturat zeci de pompieri, jandarmi şi militari din municipiul Brăila.
În municipiu, faleza şi zona portului continuă să fie sub ape, fiind afectate numeroase firme care îşi aveau sediile pe malul Dunării. Reamintim că 100 de persoane au fost evacuate în urmă cu mai multe zile, din două imobile situate în apropierea Zonei Libere. Acestea au fost mutate provizoriu în tabăra de la Lacu Sărat. De asemenea, două familii şi-au părăsit locuinţele situate la capătul Vadului Rizeriei şi Vadului Schelei, după ce apa fluviului le-a intrat în casă.
Pe digul Brăila-Galaţi se menţine restricţia de viteză, de maxim 60 km/h, şi de tonaj, de până la 3,5 t. La trecerea cu bacul spre localitatea Smârdan se află în vigoare o restricţie de tonaj, de 1,5 t, impusă de Prefectura Tulcea, pentru protejarea digului Smârdan-Măcin.
Porţiuni întinse din faleza brăileană vor mai rămâne multe zile sub apă
Campanie de ajutorare a sinistraţilor iniţiată de Poşta Română
Poşta Română a lansat o campanie de strângere de bani şi bunuri materiale pentru persoanele din zonele grav afectate de inundaţii. Acţiunile de colectare se vor derula până pe 8 august 2010, prin toate subunităţile poştale. Bani se pot dona în contul RO55 RZBR 0000 0600 0678 5135, cont în lei deschis la "Raiffeisen Bank", iar bunurile materiale pot fi depuse direct, la toate subunităţile poştale. Angajaţii poştali vor întocmi liste cu evidenţele celor care vor decide să fie alături de cei afectaţi.
În ceea ce priveşte punctele de colectare organizate de Prefectura Brăila, pe Strada Aleea Mecanizatorilor, nr. 1(la ieşirea spre Viziru, de la benzinăria MOL în stânga, către Dunăre) pentru materiale de construcţii, instalaţii sanitare, mobilă şi aparatură electrocasnică, respectiv la sediul SC "Metex" SA, pe Str. Industriei, bl. D5, parter, pentru alimente, detergenţi şi ustensile de gătit, programul de funcţionare a fost prevăzut pentru intervalul orar 8.00 - 15.00, de luni până duminică.
"Cantonierii se ocupă mai mult de creşterea animalelor decât de întreţinerea digurilor!"
Situaţia critică de pe digul de apărare din Insula Mare, care ar putea fi rupt în orice moment de apele învolburate ale Dunării, a început să suscite comentarii în mediile politice brăilene, referitoare la un anumit grad de dezinteres cu care sunt tratate lucrările uzuale de întreţinere. Silviu Radu, consilier judeţean PDL, a făcut, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, acuzaţii foarte dure la adresa cantonierilor Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţilor Funciare. Politicianul a spus despre aceştia că sunt nişte "mici împăraţi" care, în loc să se ocupe de întreţinerea digurilor, se preocupă doar de creşterea animalelor, în regim intensiv. "Digurile trebuie întreţinute şi, în niciun caz, nu trebuie să fie lăsate bălăriile să crească de doi metri. Dacă bălăriile cresc, fac rădăcini în dig, ele se usucă şi pot apărea breşe. Acei mici împăraţi care sunt şefii de cantoane de la ANIF, şi îmi pare rău să constat că conducerea ANIF-ului nu s-a îngrijit de lucrul ăsta, cresc 10 vaci, 30 de tauri şi 70 de porci". Conform spuselor lui Silviu Radu, multe dintre animalele crescute de cantonieri ajung să fie date ca şpagă, pe unde este nevoie, iar digurile sunt lăsate pe seama îngrijitorilor tocmiţi să aibă grijă de vite, în timp ce angajaţii ANIF pleacă în oraş, la neamuri. Silviu Radu i-a menţionat în special pe cantonierii care ar trebui să aibă grijă de digul de la Peceneaga.
În replică, Adrian Bârzoi, directorul sucursalei brăilene a ANIF, spune că sectorul de dig de la Peceneaga nu deserveşte Insula Mare a Brăilei, ci se află pe malul celălalt, în judeţul Tulcea. "Faptul că la canton se cresc câteva animale este normal, din moment ce cantonierul trebuie să se gospodărească singur. În momentul de faţă, felul cum se acţionează pentru consolidarea digului dă o notă foarte bună angajaţilor noştri. Vom verifica, totuşi, spusele domnului de la PDL, iar acolo unde vom constata nereguli vom lua măsurile disciplinare care se impun", ne-a spus directorul tehnic Bârzoi.
