Pieţele brăilene sunt organizate de aşa natură încât să facă loc la tarabă adevăraţilor producători agricoli. Din această lună, cei care îşi fac cumpărăturile în pieţele agroalimentare pot afla exact de unde provin legumele, fructele, carnea şi preparatele din carne, precum şi laptele şi produsele derivate cumpărate, dar şi informaţii despre fermier. Toate aceste informaţii sunt disponibile pe noul atestat de producător, pe care fermierii trebuie să-l prezinte atunci când vin în pieţe să-şi vândă marfa, document care înlocuieşte vechiul certificat de producător. Concret, potrivit Legii pieţelor (Legea 145/2014), atestatul conţine informaţii precum numele producătorului agricol, denumirea produselor şi suprafaţa de teren exploatată de acesta, respectiv efectivele de animale pe care le deţine şi pe care le-a înregistrat în Registrul Agricol. Actul este valabil un singur an şi trebuie ştampilat şi semnat semestrial de primarul comunei sau oraşului pe teritoriul căruia fermierul îşi are înregistrată exploataţia agricolă. Totodată, fie că vând în pieţe sau în târguri, engros sau endetail, producătorii agricoli persoane fizice cu atestat mai trebuie să deţină şi un carnet de comercializare eliberat, la cerere, tot de către primar.
40% din spaţiile din pieţe rezervate producătorilor
Dar cea mai importantă prevedere a Legii Pieţelor, în afară de identificarea provenienţei mărfii comercializate în pieţe, este obligativitatea administratorilor de pieţe în a asigura spaţii de vânzare special pentru producătorii agricoli care vor să-şi vândă direct marfa. "În cadrul structurilor de comercializare cu ridicata sau cu amănuntul este obligatorie organizarea de spaţii de vânzare distincte, care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli persoane fizice deţinătoare ale unui atestat de producător şi ale unui carnet de comercializare", se arată în textul de lege, cu precizarea că procentul de alocare a spaţiilor de vânzare este de minimum 40% din totalul spaţiilor de vânzare existente. Conducerea Administraţiei Pieţelor Brăila a dat asigurări că alocă spaţiile specificate de legea specială pentru producătorii agricoli, persoane fizice. "După cum se cunoaşte, există în zona Piaţa Halelor un astfel de spaţiu, care era oricum destinat producătorilor agricoli, în zona străzii Griviţa. Avem acolo producători cu atestate noi eliberate de Primăria Chiscani şi care deţin ferme şi exploataţii în bazinul legumicol Vărsătura - Chiscani. De asemenea, şi în Piaţa Concordia este o zonă unde avem producători de flori care-şi comercializează marfa, în timp ce, la fel, şi în Piaţa Viziru avem tarabe special pentru producătorii cu atestat. Problema ar fi că se simte nevoia ca producătorii agricoli locali să fie stimulaţi de către Ministerul Agriculturii să vină în pieţe şi să-şi comercializeze direct marfa, fără a mai apela la intermediari, aşa cum se întâmplă în multe cazuri în pieţele locale. Noi, ca şi companie, ne facem treaba, le asigurăm zona de tarabe şi spaţii comerciale unde să-şi poată vinde produsele, în sensul că vom face identificarea zonelor destinate producătorilor, urmând ca pentru bugetul de venituri şi cheltuieli din 2016 să prindem un capitol pentru achiziţia de tarabe special pentru aceşti producători", ne-a declarat Costel Bălan, directorul APT Brăila.
Bon fiscal pentru pătrunjelul din pieţe
Dacă pentru micii legumicultori lucrurile par aşezate, nu la fel stă treaba în cazul marilor legumicultori locali care, în ultimii ani, au renunţat la aceste culturi, după cum a explicat conducerea Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) Brăila. "După cum se cunoaşte, mulţi dintre marii legumicultori locali s-au reorientat către cultura mare. Înainte, ei produceau cantităţi mari cu care, în final, nu aveau ce face în lipsa unor fabrici de conserve, deci a unei industrii de prelucrare, sau a unor pieţe de gros ca să-şi valorifice marfa. Cu tonele lor de legume şi fructe de ce să vină în pieţe, pentru câteva zeci de kilograme vândute pe zi? Tocmai această hibă în sistem a fost şi va fi în continuare speculată de către comercianţi, cărora majoritatea legumicultorilor preferă să le vândă marfa direct din fermă", a comentat sursa citată.
Revenind la textul Legii Pieţelor, de precizat că ministrul Agriculturii, Daniel Constantin susţine că scopul este de a proteja producătorii agricoli şi de a fiscaliza zona falşilor producători care în realitate erau intermediari sau comercianţi. "Sancţiunile, din punctul meu de vedere, merg către cei care comercializează în mod ilegal. Intermediarii se vor orienta către o formă comercială, dovada fiind că au la dispoziţie în continuare 60% din piaţă. (...) Dacă acel producător decide să vândă marfa respectivă şi să nu o comercializeze, trebuie să elibereze către cea care a vândut-o, persoană fizică autorizată, societate comercială, o filă din carnetul de comercializare pe care îl are la dispoziţie. Cu acea filă, comerciantul merge la piaţă şi trebuie să emită bon fiscal, să aibă casă de marcat. Producătorul agricol vinde fără bon fiscal, iar ceilalţi comercianţi trebuie să vândă cu bon fiscal. (...) Nu va exista o dublă impozitare prin această lege. Nu ne interesează cantitatea vândută de un producător, se plăteşte impozit pe norma de venit. De exemplu, ne interesează foarte clar ca un cioban care are 20 de oi, să vândă marfa de la 20 de oi, iar un cioban cu cinci oi să nu poată vinde marfa ca şi cum ar avea 200 de oi, el fiind de fapt un comerciant intermediar", a spus oficialul.
Cu alte cuvinte, din această lună, ar trebui să primim bon fiscal pentru cumpărăturile făcute de la tarabele comercianţilor din pieţe, singurii care nu au obligativitatea emiterii bonului fiind producătorii atestaţi şi care sunt impozitaţi la normă de venit. Cum de câteva luni inspectorii antifraudă sunt concentraţi pe descurajarea micii evaziuni fiscale prin neemiterea bonului, este posibil ca în curând acţiunile lor să se concentreze şi pe zona pieţelor agroalimentare.
