• dacă mediul privat şi unele categorii de bugetari au primit o lovitură grea prin legea salarizării şi “revoluţia fiscală”, nu acelaşi lucru se poate spune despre cei care lucrează la Primărie şi CJ Brăila • chiar dacă mai există şi excepţii în cazul instituţiilor deconcentrate, cel puţin la nivelul funcţionarilor din Palatului Administrativ, salariile au fost “umflate” serios de la 1 ianuarie • în topul lefurilor, pe primele locuri se află secretarul judeţului şi cel al municipiului cu salarii brute de peste 14.000 lei (8.000 lei net), urmaţi îndeaproape de arhitectul şef, dar şi de directorii executivi • cele mai mici salarii sunt înregistrate în ambele cazuri la şoferi, muncitori calificaţi sau magazineri, însă nici acestea nu arată prea rău: undeva între 3.850 lei brut (aproximativ 2.200 lei net) şi 2.109 lei brut pe lună (1.200 lei net) • multe administraţii din ţară s-au plâns că abia se pot împărţi între salariile funcţionarilor şi alocarea de fonduri pentru investiţii, însă la Brăila, atât primarul Marian Dragomir, cât şi preşedintele CJ, Francisk Chiriac, susţin la unison că nu au astfel de probleme
“Bomba” care a căzut de la 1 ianuarie peste sectorul privat şi unele categorii de bugetari, prin controversatele măsuri ale guvernării PSD, legea salarizării şi “revoluţia fiscală”, care au stârnit valuri de nemulţumiri, nu a avut aceleaşi efecte negative şi asupra funcţionarilor care lucrează în Palatul Administrativ Brăila. Practic, “suflul exploziei” le-a umflat serios salariile celor care lucrează la Primăria Brăila şi Consiliul Judeţean, în special celor aflaţi pe fotolii de conducere, astfel că lefurile nu doar că au fost aduse la concurenţă cu cele din mediul privat, dar chiar le depăşesc cu mult în destule cazuri. Nimic rău în faptul că unii angajaţi din România primesc salarii mai mari, dar dacă ne gândim puţin la volumul de muncă din mediul privat versus cel din zona bugetară, sau la faptul că privaţii sunt cei care produc şi alimentează an de an bugetul de stat, devine clar că sunt cât se poate de îndreptăţite nemulţumirile celor ce subliniază că actuala guvernare a uitat complet de măsurile promise în sprijinul sectorului particular. De altfel, nu trebuie omise nici supărările venite din partea mai multor primării şi administraţii din ţară, chiar şi PSD-iste, cum este cazul Municipiului Galaţi, privind faptul că abia se pot descurca cu banii pe care trebuie să îi împartă între salarii şi zona de dezvoltare/investiţii, mai ales în condiţiile deficitului înregistrat la taxe şi impozite odată cu “revoluţia fiscală”. La Brăila, primarul Marian Dragomir şi preşedintele CJ, Francisk Chiriac susţin la unison că fondurile sunt suficiente, deci nu se pune problema să “scârţâie” zona salarială, dar nici cea investiţională. Ba mai mult, cei doi lideri ai administraţiei brăilene consideră că lefurile îndestulătoare ale angajaţilor atrag de la sine şi o responsabilitate mărită, astfel că aceştia nu mai au scuze să nu îşi facă treaba.
Practic, potrivit proiectului de buget pe 2018 al CJ Brăila, la cheltuielile de personal a fost prinsă suma de 13.153.000 lei (2,8 milioane de euro), iar estimările pentru următorii trei ani nu arată deloc rău: 13.902.000 lei pe 2019 şi 2020, respectiv 13.810.000 lei pe 2021. De asemenea, în bugetul Primăriei Municipiului, la cheltuielile de personal discutăm despre un fond de 26.000.000 lei (5,5 milioane euro) pe 2018, iar estimările pe anii următori sunt pozitive: în 2019 - 26.650.000 lei, în 2020 - 27.263.000 lei, iar în 2021 - 27.863.000 lei.
Topul lefurilor la Primărie şi CJ
Plecând de la noile prevederi legale, în luna decembrie 2017, consilierii judeţeni şi municpali au aprobat două proiecte de hotărâri privind stabilirea salariilor lunare pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare “Administraţie” din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Brăila, respectiv al primarului Municipiului. Asta după ce, oricum indemnizaţiile fuseseră mărite într-o primă fază în luna iulie a anului trecut odată cu cele ale liderilor administraţiei. Practic, după cum am mai anunţat cu alte ocazii, de la 1 ianuarie 2018, lefurile primarului şi ale preşedintelui CJ Brăila au ajuns la la 17.100 lei (brut), deci discutăm despre o idemnizaţie de 10.003 lei în mână, iar ale celor doi viceprimari şi vicepreşedinţi de CJ la 15.200 lei (brut), cu alte cuvinte un net de 8.892 lei. Şi cum salariile funcţionarilor sunt stabilite, în baza noii legi, astfel încât nivelul veniturilor să nu-l depăşească pe cel al indemnizaţiei lunare a celor aflaţi în fotoliile de vice, dar totuşi la un nivel destul de ridicat, putem vorbi despre un top al lefurilor umflate şi în rândul funcţionarilor publici şi a personalului contractual din Palatul Administrativ.
Atât la Consiliul Judeţean, cât şi la Primăria Brăila în vârful piramidei salariilor se află secretarii (la judeţ şi municipiu) şi cei care ocupă fotoliile de arhitect şef. Practic, la CJ Brăila, leafa cea mai mare este înregistrată de arhitectul şef al judeţului, Marian Rusu, cu un salariu de bază de 13.757 lei, dar la care se adaugă o indemnizaţie pentru titlul de doctor de încă 950 lei, deci un total de 14.707 lei (8.603 lei net). Secretarul judeţului, Dumitrel Priceputu, se află pe locul doi, cu un salariu de bază de 14.404 lei, deci aproximativ 8.427 lei în mână. Pe locul 3 în topul salariilor la judeţ se află directorii executivi care exercită şi activitatea de Control Financiar Preventiv (CFP), cu grad profesional II, care încasează 15.157 lei brut, deci aproximativ 8.500 lei în mână. De altfel, nici salariile celorlalţi directori din CJ nu arată deloc rău, deoarece oscilează între 13.778 lei brut şi 12.506 lei brut, iar cel al şefilor serviciu, respectiv şef de birou, între 12.465 lei - 11.464 lei brut.
La Primăria Brăila, pe locul 1, la categoria Funcţionari Publici, se află fără discuţie secretarul municipiului, Ion Drăgan cu 14.003 lei brut (aproximativ 8.200 lei net) lunar. Acesta este urmat de arhitectul şef al municipiului, Emil Gherman, cu 12.597 lei brut (aproximativ 7.300 lei net), şi de directorii executivi grad II care iau 12.559 lei brut (aproximativ 7.350 lei net). De asemenea, directorii executivi adjuncţi grad II au lunar 12.274 lei brut, şefii serviciu grad II - 11.229 lei brut şi şefii birou grad II - 10.583 lei brut.
Trebuie precizat că aceste creşteri sunt considerabile începând cu 1 ianuarie 2018. De exemplu, până în iulie 2017 secretarul municipiului avea o leafă brută de 9.500 lei, arhitectul şef de 8.600 lei, iar un director executiv de 8.500 lei. Iar situaţia se prezenta similar şi la Consiliul Judeţean.
Interesant este şi că personalul care exercită activitatea de Control Financiar preventiv (CFP) beneficiază de o majorarea a salariului de bază cu 10%, la fel cum cei care deţin titlul ştiinţific de doctor au parte de indemnizaţie lunară pentru titlul ştiinţific în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţin titlul. Pentru activitatea desfăşurată de persoanele cu handicap grav sau accentuat în cadrul programului normal de lucru, se acordă un spor de 15% din salariul de bază, iar pentru cei care participă direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei, ordonatorii de credite pot acorda lunar premii de excelenţă în limita a 5% din cheltuielile cu salariile de bază, cu condiţia încadrării în fondurile aprobate de buget. Premiile de excelenţă individuale nu pot depăşi lunar două salarii de bază minim brute pe ţară garantate în plată, se mai precizează în proiectele aprobate de consilieri.
Cum arată salariile funcţionarilor şi personalului contractual
Potrivit proiectului aprobat în CJ Brăila privind stabilirea salariilor începând cu prima lună a lui 2018, la categoria funcţionari publici situaţia se prezintă în felul următor. Un auditor are o leafă brută ce oscilează între 8.973 lei (5.250 lei net) şi 5.524 lei (3.200 lei net) în funcţie de gradul profesional. Unui consilier cu CFP - între 8.286 lei şi 4.862 lei brut. Un consilier juridic-inspector ia lunar între 7.533 lei şi 3.885 lei brut. Un referent de specialitate are un salariu pe hîrtie între 6.312 lei şi 3.866 lei în funcţie de gradul profesional, iar un referent simplu între 4.370 lei şi 3.550 lei brut.
În ceea ce priveşte personalul contractual, salariul cel mai mare îl au şefii de serviciu cu o leafă lunară brută de 8.796 lei (aproximativ 5.100 lei net), urmat de consilieri cu 6.349 lei brut. Salariile inspectorilor de specialitate oscilează între 5.174 lei şi 3.800 lei brut. De asemenea, cele ale inspectorilor simpli între 4.635 lei şi 3.866 lei. Interesant este că un muncitor calificat la CJ Brăila încasează o leafă lunară brută de 3.081 lei (aproximativ 1.800 lei net), un şofer 3.857 lei brut (aproximativ 2.256 lei net), un îngrijitor câştigă 2.691 lei brut (aproximativ 1.600 lei net), iar un magaziner - 3.857 lei (aproximativ 2.250 lei net).
Ca o paranteză, în acelaşi proiect de hotărâre se mai precizează că pe lângă salarii angajaţii CJ Brăila beneficiază de o singură indemnizaţie de vacanţă sau o primă de vacanţă, după caz, sub formă de vouchere de vacanţă. Iar cei care sunt nominalizaţi în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care sunt implicaţi.
La Primăria Brăila, la categoria “Funcţii publice de execuţie”, în fruntea topului sunt auditorii cu lefuri brute cuprinse între 7.315 lei (4.200 lei net) şi 6.118 lei (3.500 lei net) lunar. De asemenea, consilierii, consilierii juridici, experţii, inspectorii primesc în funcţie de gradul profesional lefuri cuprinse între 6.802 lei brut şi 3.667 lei brut. Referenţii de specialitate au lunar între 6.460 lei brut şi 3.401 lei în timp ce un referent simplu - între 4.085 lei şi 2.546 lei brut.
La personalul contractual, în fruntea clasamentului se află administratorul public cu 14.725 lei brut, urmat de cei cu funcţii de conducere. Consilierii, experţii, inspectorii de specialitate etc primesc între 7.638 lei şi 3.667 lei brut. Consilierii juridici între 6.802 lei şi 3.667 lei brut. Referenţii, inspectorii, arhivarii - între 3.838 lei şi 2.375 lei brut pe lună. De asemenea, un şofer de grad I câştigă 3.914 lei brut pe lună (aproximativ 2.300 lei net) iar unul de gradul II - 3.743 lei (aprox. 2200 lei net). De asemenea, muncitorii calificaţi cu grad de la I la IV, au lefuri cuprinse între 3.914 lei brut şi 2.109 lei brut pe lună.
Liderii administraţiei locale şi judeţene nu au probleme la plata salariilor
Contactaţi de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilie” şi întrebaţi în ce măsură a afectat fondul de salarii al instituţiilor pe care le conduc segmentul “Dezvoltare” în acest an, atât primarul Marian Dragomir, cât şi preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac au afirmat că nu au fost probleme. Aceştia au susţinut la unison că astfel de cazuri sunt rare la nivelul ţării şi că de cele mai multe ori sunt valabile pentru primăriile de comune mai mici. Cât despre nivelul salarial în rândul funcţionarilor, cei doi lideri ai administraţiei susţin că au aşteptări mari de acum înainte în privinţa rezultatelor.
“Nu au fost astfel de probleme la Consiliul Judeţean. Salariile au crescut, din păcate productivitatea muncii, nu. E foarte simplu. E un drept legal care s-a acordat conform legii. Noi nu interpretăm legile, ci le punem în aplicare. Şi cu asta basta. Sincer, eu nu i-am întrebat dacă sunt mulţumiţi sau nu, dar eu cred că sunt mai mult decât mulţumiţi, ţinând cont că salariile lor sunt cu mult peste salariile din mediul privat. Dar eu m-aş bucura să se mărească şi productivitatea muncii, în momentul în care se măresc salariile”, a declarat Chiriac.
Întrebat dacă estimează că vor fi înregistrate probleme în anii următori la acest capitol, şeful CJ Brăila a precizat că nu va fi cazul, deoarece întotdeauna se ţine cont la redactarea bugetelor de secţiunea de funcţionare şi de cea de dezvoltare.
La rândul său, primarul Marian Dragomir a punctat că municipalitatea nu are probleme la plata salariilor angajaţilor din subordine, lucru care va fi valabil în mod cert şi în anii următori. Cât despre nivelul salarial, acesta a afirmat că în condiţiile în care funcţionarii au lefuri mai mari şi pretenţiile sale vor fi mai mari, astfel încât zona administrativă să funcţioneze cât mai bine.
“Cine vrea mai mult poate merge la privat să vadă că nu e chiar atât de simplu. Iar cei care lucrează în public acum, la salariile actuale, din punctul meu de vedere trebuie să dea maximum de dedicaţie pentru funcţia pe care o ocupă”, a conchis Dragomir.
Nu trebuie trecut cu vederea totuşi că în ciuda lefurilor mari în rândul angajaţilor din Primăria Brăila şi Consiliul Judeţean, nu toate categoriile de funcţionari publici şi bugetari se pot declara la fel de fericite, în urma măsurilor adoptate de guvernarea pesedistă.
