Primăria s-a angajat să cheltuiască peste jumătate de miliard de lei vechi lunar pentru acordarea unor suplimente salariale propriilor angajaţi cu statut de funcţionari publici. Concret, este vorba despre 175 de funcţionari care primesc lunar suplimente în cuantum de 588 milioane de lei vechi, cu tot cu indemnizaţii de conducere, acolo unde este cazul. Raportat la un an întreg, totalul general arată că efortul bugetar se ridică la aproximativ 7 miliarde de lei vechi. Măsura a primit girul consilierilor municipali şi este menită să compenseze diminuarea veniturilor salariale ale angajaţilor primăriei ca urmare a aplicării Legii salarizării unice în sistemul bugetar. Totuşi, o astfel de decizie este cel puţin ciudată în contextul în care la nivel naţional se caută tot felul de soluţii menite să reducă presiunea cheltuielilor asupra balanţei bugetare. De altfel, şi bugetul local a intrat la apă, municipalitatea bazându-se pe venituri proprii mai mici cu 57 miliarde de lei vechi în comparaţie cu anul trecut. Toate aceste zbateri nu au contat în plan local şi s-a găsit imediat o soluţie de compromis. Portiţa legală prin care s-a strecurat perfect măsura acordării de suplimente funcţionarilor publici din Primărie este aceea a alinierii la nivelul minim de salarizare pentru funcţiile publice de stat. Asta în contextul în care funcţionarii din primării sunt încadraţi pe funcţii publice locale, adică la o cu totul altă anexă a actului normativ care împarte pe "căprării" pragurile de salarizare în sistemul bugetar.
Măsura reparatorie vizează numai funcţionarii din Primărie
După ce din prima lună a acestui an le-au fost reduse veniturile salariale ca urmare a intrării în vigoare a Legii salarizării unice în sistemul bugetar, care elimina o serie de sporuri, funcţionarii din Primărie au găsit soluţia pentru a-şi mări, măcar în parte, veniturile. S-a ales astfel varianta raportării veniturilor salariale ale acestora la o altă anexă a OG nr. 9/2008 privind reglementarea drepturilor salariale ale funcţionarilor publici. Este vorba despre Anexa 2, care stabileşte salariul de bază pentru funcţii publice de stat. Prin acest "transfer" rezultă o serie de diferenţe în plus pentru majoritatea categoriilor de funcţionari publici din primărie. Dar pentru a putea fi acordate aceste diferenţe sub forma suplimentelor salariale, s-a impus formularea unei propuneri de Hotărâre a Consiliului Local Municipal şi supunerea spre dezbatere forului legislativ local. Şi a trecut cu unanimitate de voturi de plenul şedinţei CLM, fără ca vreun consilier să intervină cu un comentariu. Singurul care a făcut o declaraţie pe tema suplimentelor a fost chiar primarul municipiului, Aurel Simionescu, iniţiatorul proiectului. El a explicat că măsura este aplicabilă doar funcţionarilor publici, excluzându-i pe salariaţii cu statut de personal contractual. "Am avut discuţii cu sindicatele bugetarilor atât la nivel local cât şi naţional, inclusiv cu liderul Alianţei Bugetarilor din SEDLEX, Victor Marica, dar nimeni nu ne-a putut oferi o soluţie şi pentru personalul contractual", declara în timpul şedinţei Simionescu. Cu alte cuvinte, ar fi vorba despre o măsură discriminatorie.
Iorga Stoian beneficiază de cel mai mare supliment
175 de funcţionari din aparatul Primăriei primesc aceste suplimente
În expunerea de motive care a stat la baza elaborării proiectului de HCLM se face referire la paragrafe din Legea salarizării unitare a salariaţilor din sistemul bugetar, care permit manevra transferului, dar nu se spune niciun cuvânt despre numărul de funcţionari care ar urma să primească suplimentele salariale ori valoarea totală a sumei necesare. Astfel, în raportul tehnic anexat proiectului HCLM se precizează că Legea 330/2009 menţionează că "la propunerea primarului, pentru funcţiile publice locale pot fi stabilite suplimente salariale egale cu până la diferenţa dintre salariul de bază prevăzut pentru funcţiile publice de stat şi salariul de bază prevăzut pentru funcţiile publice locale". Condiţia pentru acordarea acestor suplimente este aceea că "veniturile proprii ale bugetului local respectiv exclusiv cotele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale, în trimestrul/anul anterior de calcul sunt mai mari sau egale cu cheltuielile de personal alocate pentru autorităţile executive şi deliberative şi pentru aparatul de specialitate al Primarului". Şi sunt îndeplinite aceste condiţii, susţin cei doi semnatari ai raportului, directorul economic al Primăriei, Anghelescu Stoica, şi şeful Biroului Resurse Umane, Adrian Lujanschi.
La solicitarea redactorilor "Obiectiv", municipalitatea a trimis, totuşi, un material detaliat ce cuprinde informaţii privind cuantumul suplimentelor acordate, defalcate pe funcţii publice, clase, grade şi trepte, precum şi diferenţele rezultate din alinierea la salariul de bază pentru funcţii publice de stat. De asemenea, apar propunerile aplicate efectiv, întrucât nu s-au acordat în întregime diferenţele cu titlu de supliment. Astfel, cel mai consistent supliment este de 700 lei şi apare în cazul secretarului municipiului, în contextul în care diferenţa rezultată din alinierea la pragul de salarizare pentru funcţiile de stat era de 1.033 lei. De asemenea, şi în cazul unui consilier, expert, inspector, consilier juridic sau auditor având clasa I, gradul superior şi treapta 1 apare o sumă mare - 420 lei, la fel ca şi pentru referenţii de specialitate încadraţi la clasa a II-a, cu gradul superior treapta 1 pentru care suma propusă este de 400 lei. Cele mai mici suplimente le primesc referenţii şi referenţii de specialitate cu încadrări inferioare, cu sume de până la 50 lei, în timp ce unii debutanţi sau asistenţi nu beneficiază de niciun plus. Există însă şi situaţii în care alinierea la salariul de bază pentru funcţii publice de stat este dezavantajoasă, diferenţa fiind cu minus, aşa cum apare în cazul unui referent clasa III, grad principal, treapta 2 unde apare cu minus suma de 10 lei. În mod evident, aici nu s-a intervenit, suplimentul propus fiind zero.
Indemnizaţiile de conducere adaugă un efort de 150 milioane de lei vechi lunar
De menţionat că din datele prezentate de municipalitate, în total este vorba despre 175 de funcţionari publici din cadrul Primăriei, pentru care efortul bugetar pentru acordarea suplimentelor se ridică la aproape 438 milioane de lei vechi/lunar. Totalul general este însă un pic mai mare, întrucât în cazul funcţiilor publice de conducere apar şi indemnizaţii. Astfel, un şef de birou beneficiază de o indemnizaţie de conducere de 25%, urmat de şeful de serviciu, la care procentul este de 30 puncte. Pe treapta superioară apar directorii adjuncţi cu o indemnizaţie de 40% şi directorii "plini" cu 50%, iar cea mai mare indemnizaţie de conducere de 55% o are arhitectul-şef. Astfel, pentru cele 28 de persoane beneficiare de indemnizaţii de conducere (2 şefi de birou, 17 şefi de servicii, 6 directori cu cei 2 adjuncţi şi arhitectul-şef) se mai cheltuie în plus, lunar, circa 150 milioane de lei vechi. Într-un final, cu tot cu indemnizaţiile de conducere aferente, suplimentele acordate tuturor funcţionarilor din aparatul Primăriei se ridică la aproximativ 588 milioane de lei vechi/lunar. Pentru un an întreg, efortul financiar suportat de la bugetul local este de 7,06 miliarde de lei vechi.
În sumă netă, cel mai mare supliment este de 4 milioane lei vechi
Cu privire la acest subiect, primarul municipiului, Aurel Simionescu, a ţinut să puncteze faptul că suplimentele nu sunt considerate a fi drepturi salariale câştigate, ele având doar caracter temporar pe durata exerciţiului financiar al anului în curs. "Măsura îi vizează strict pe funcţionarii publici din aparatul de specialitate al primăriei. Efortul presupus de acordarea acestor suplimente nu este mare. Este o formulă prin care noi am încercat să diminuăm puţin din pierderea, pe parte salarială, pe care funcţionarii publici au suferit-o odată cu noul tip de încadrare, respectiv prin pierderea unor sporuri. Pentru municipiul nostru nu au fost nişte pierderi «nesimţite», pentru că în plan local funcţionarii n-au avut sporuri de zâmbet sau revenire din vacanţă sau mai ştiu eu ce aberaţie. Având în vedere posibilităţile pe care legea ni le-a oferit, prin hotărârea Consiliului Local Municipal, s-a putut trece pentru municipiile reşedinţă de judeţ de la grila de salarizare aferentă municipiilor la cea aferentă instituţiilor publice de stat. Sunt creşteri diferenţiate, de exemplu la funcţionarii debutanţi creşterea e pe zero, iar creşterile mai mari, pe care însă noi le-am ponderat, sunt evident la cei care au vechime şi funcţii de conducere, dar, repet, noi nu am mers direct pe grila maximă, ci pe valori un pic mai mici. Cea mai mare sumă ajunge până la 3 - 4 milioane de lei vechi net", ne-a declarat Aurel Simionescu.
