• de la 1 ianuarie au crescut salariile de bază din sectorul sanitar şi din asistenţă socială • cea mai spectaculoasă creştere s-a înregistrat în rândul farmaciştilor primari, aceştia având un salariu majorat chiar şi cu 53% • cea mai mare remuneraţie din Sănătate o are un medic primar de la Anatomie Patologică şi Medicină Legală, iar cel mai mic venit un brancardierer sau o îngrijitoare • chiar dacă au crescut şi veniturile rezidenţilor, salariile lor pot fi comparate în continuare cu cele ale îngrijitoarelor sau brancardierilor de la ML • din 2018, PSD promite salarii de 3.600 euro pentru medici
Începutul acestui an a venit cu noi majorări salariale în Sănătate. La fel ca în Educaţie, de la 1 ianuarie, salariile de bază pentru personalul medical au crescut după ce a intrat în vigoare Legea 250/2016. În plus, sporurile se vor calcula la nivelul noilor venituri şi nu la nivelul celor din 2009 cum era până acum. Prin noua grilă, medicii vor avea lefuri mai mari cu 500 lei. Farmaciştii sunt însă marii “câştigători” în materie de majorări salariale. Acestora le-au fost acordată o majorare de la 3.682 la 5.616 lei, adică o creştere de peste 1.900 lei (53%). Asistenţa socială a beneficiat şi ea de creşterea lefurilor, salariile ajungând până la 6.500 lei, cât este remuneraţia unui director general din cadrul direcţiilor de asistenţă socială. Nu toată lumea poate spune că este mulţumită de noile lefuri, pentru că inechităţile salariale continuă să existe între diferite categorii de personal. Spre exemplu, rezidenţii din anul I tot nu reuşesc să depăşească veniturile unui brancardier de la Medicină Legală, şi asta în condiţiile în care fac 6 ani de facultate. Sindicaliştii speră ca toate diferenţele salariale să fie corectate în luna iulie, atunci când va fi aprobată Legea salarizării unitare. Guvernul PSD a promis că începând cu luna ianuarie a anului viitor veniturile brute ale medicilor vor ajunge până la 3.600 euro.
Odată cu creşterea medie de 15% a salariilor din Învăţământ au crescut şi veniturile din Sănătate, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 250/2016, lege ce aprobă OUG 20/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În vreme ce pentru unii angajaţi din sectorul sanitar lefurile au crescut şi cu 53%, pentru alţii remuneraţiile s-au mărit doar cu câteva procente. Comparând cele două acte normative, cadrele medicale din spitale, medicii şi personalul auxiliar de la UPU şi ATI sunt cei care au acum un salariu de bază mai mare. Pentru restul categoriilor de personal, salariile au rămas la nivelul stabilit prin ordonanţa 20/2016, adoptată în luna august. Cea mai mare noutate o reprezintă însă modul de calcul al sporurilor care se raportează acum la nivelul salariului din 2016 şi nu la nivel de 2009 cum era înainte.
“Salariile au crescut, se simte acest lucru. O parte dintre salarii au crescut în august prin ordonanţa 20/2016, iar Legea 250/2016 corectează inechităţile salariale produse de acea ordonanţă şi vine să repare ce s-a omis atunci. Prin noua grilă salariile sunt fixe, sunt pe fiecare categorie de personal, în funcţie de studii şi gradaţie. Un lucru foarte bun îl reprezintă calcularea sporurilor la nivelul salariului din 2016 şi nu cum era până acum. Aveai un salariu mai mare, dar sporurile se calculau la nivelul de acum 7 ani, iar lucrul acesta se vede. Colegii sunt mulţumiţi”, ne-a declarat Măriuca Iancu, preşedintele Sindicatului “Sanitas” Brăila.
Cele mai mari remuneraţii din Sănătate le au medicii de la Anatomie Patologică şi Medicină Legală, salariul de bază al unui medic primar, gradaţie V, ajungând până la aproape 9.500 lei. Cel mai mic venit îl au brancardierii şi îngrijitoarele, salariul lor începând de la 1.350 lei.
În continure vă propunem o trecere în revistă a celor mai importante creşteri de salarii. Precizăm că din aceste venituri se scad impozitele şi se adaugă sporurile şi gărzile, acolo unde este cazul.
5.600 lei, salariul maxim al unui medic primar
Conform noilor majorări de salarii, în unităţile clinice, un medic primar primeşte cu 400-500 lei mai mult, în funcţie de gradaţie, iar un medic specialist cu 300-400 lei mai mult. Pentru primii, salariul de bază este acum între 4.510 lei şi 5.616 lei, iar pentru specialişti între 3.544 lei şi 4.413 lei.
De departe, cea mai spectaculoasă creştere o au farmaciştii primari, veniturile lor fiind majorate chiar şi cu 53%. Dacă anul trecut, aceştia aveau un salariu de bază cuprins între 2.957 lei şi 3.682 lei, în prezent, remuneraţia lor începe de la 4.510 lei şi ajunge până la 5.616, la fel ca în cazul medicilor primari.
Leafa unui asistent medical principal cu studii superioare a rămas la nivelul din august, respectiv între 2.760 lei şi 3.437 lei. În schimb, un asistent medical debutant primeşte acum între 1.704 lei şi 2.122 lei. De asemenea, un asistent medical cu studii superioare de scurtă durată are în prezent între 2.389 lei şi 2.975 lei, iar unul cu postliceală între 2.285 lei şi 2.845 lei.
Remuneraţii mai mari au primit şi medicii de la UPU, ATI şi Serviciile de Ambulanţă. Un medic de pe UPU are un salariu de bază între 4.808 lei şi 5.987 lei, iar specialiştii între 3.740 lei şi 4.657 lei. Asistenţii medicali debutanţi cu studii superioare au lefurile între 1.672 lei şi 2.082 lei. Legat de veniturile personalului auxiliar, salariul de bază unei infirmiere poate ajunge până la 1.848 lei, iar cel al unei îngrijitoare sau brancardier până la 1.820 lei. Un şofer de autosanitară are un venit ce poate ajunge până la 2.193 lei, iar cel al unui ambulanţier până la 2.590 lei.
Rezidenţii, cei mai dezavantajaţi
Salariile medicii rezidenţi s-au majorat şi ele dar tot nu depăşesc lefurile unei îngrijitoare de la Medicină Legală sau a unei asistente medicale cu studii postliceale. Concret, tinerii medici au primit o creştere de circa 200-300 lei a salariului de bază, în funcţie de anul de studiu şi de gradaţie. Pentru unităţile clinice, rezidenţii de anul VI-VII au acum între 3.262 lei şi 4.062 lei, cei din anii IV-V au între 2.709 lei şi 2.912 lei, iar cei din anul III au un venit între 2.635 lei şi 2.833 lei. Medicii din anul II au un venit cuprins între 2.361 lei şi 2.940 lei. Potrivit noii grile de salarizare, rezidenţii din anul I nu vor mai avea un salariu sub 2.000 lei, aceştia având acum între 2.105 lei şi 2.621 lei.
Rezidenţii care îşi desfăşoară activitatea la UPU şi ATI primesc, în medie, cu 250 lei în plus la salariul de bază. Cei din anii IV-V au între 2.819 lei şi 3.510 lei, cei din anul III între 2.745 lei şi 3.418 lei, iar cei din anul II între 2.471 lei şi 3.077 lei. Rezidenţii din primul an primesc între 2.215 lei şi 2.758 lei.
Totuşi, dacă e să comparăm salariile rezidenţilor din anul I din spitalele clinice (6 ani de studii superioare) cu salariul unei îngrijitoare sau al unui brancardier (8 clase) de la Medicină legală, observăm că rezindenţii sunt din nou dezavantajaţi faţă de alte categorii. Venitul rezidentului începe de la 2.105 lei, gradaţie 0, iar brancardierul sau îngrijitoarea de la Medicină legală, aceeaşi gradaţie, câştigă 2.075 lei. Mai mult, salariul unui medic abia ieşit de pe băncile facultăţii este mai mic decât cel al personalului TESA (referent, arhivar, subginer), cei din urmă primind între 2.176 lei şi 2.710 lei.
Aşadar, chiar dacă legea a urmărit să rezolve inechităţile produse de OUG 20/2016, acestea există în continuare.”Încă există neconcordanţe legate de nivelul de salarizare. Spre exemplu, la funcţiile de conducere, un medic primar şef de secţie are salariul mai mic decât un medic primar. Noi sperăm ca prin Legea salarizării unitare din vară să se rezolve toate aceste diferenţe”, a adăugat preşedintele “Sanitas” Brăila.
Cât câştigă cei din asistenţa socială
În noua grilă de salarizare, veniturile angajaţilor din unităţi de asistenţă socială/servicii sociale cu sau fără cazare sunt cuprinse între 1.350 lei, cât primeşte o spălătoreasă, şi 4.000 lei, suma la care poate ajunge leafa unui medic primar. Un medic specialist are un salariu de bază între 2.852 lei şi 3.551 lei, în funcţie de gradaţie. Veniturile asistenţilor sociali principali sunt cuprinse între 2.782 lei şi 3.464 lei, iar cele ale debutanţilor între 1.700 lei şi 2.117 lei. Un psiholog principal primeşte între 2.782 lei şi 3.464 lei, în timp ce un logoped, kinetoterapeut sau terapeut ocupaţional are un salariu de bază între 2.336 lei şi 2.909 lei. Salarile asistenţilor medicali cu studii superioare pornesc de la 2.020 lei şi ajung până la 2.515 lei. Părintele social, îngrijitorul la domiciliu, asistentul personal, asistent maternal profesionist are un salariu de bază între 1.446 lei şi 1.801 lei. Veniturile unei infirmiere şi a unui supraveghetor de noapte sunt cuprinse între 1.370 lei şi 1.706 lei, iar o spălătoreasă primeşte între 1.350 lei şi 1.681 lei.
În ceea ce priveşte salariile persoanelor aflate pe funcţii de conducere, un director cu studii superioare, în funcţie de gradaţie, are între 6.143 lei şi 6.498 lei, un contabil-şef între 5.450 lei şi 5.500 lei, iar un şef de centru între 5.500 lei şi 5.700 lei. Legea prevede ca “nivelul de salarizare prevăzut pentru personalul de conducere din unităţi de asistenţă socială/centre să se aplice şi personalului de conducere funcţionari publici - director executiv, director executiv adjunct, director general, director general adjunct - din direcţiile de asistenţă socială şi protecţia copilului”.
Programul de guvernare PSD pentru Sănătate: 8 spitale regionale, 1 spital republican, salarii de până la 3.600 euro pentru medici
Programul de guvernare PSD 2017-2020 prevede investiţii majore în Sănătate, atât la capitolul resurse umane, cât şi la capitolul infrastructură. Legat de salarizare cadrelor medicale, Guvernul a promis ca de la 1 ianuarie 2018 un medic rezident anul I să câştige 1.200 euro, brut; un medic specialist gradaţie V 2.650 euro, brut; un medic primar, gradaţie V, 3.377 euro, brut; un medic primar, gradaţie V, din ATI/UPU 3.600 euro, brut. Mai mult, programul prevede 0% impozit pe venit pentru medici.Tot de la 1 ianuarie anul viitor, salariile asistenţilor medicali se vor dubla, salariul minim brut pentru infirmieri şi asistenţi sociali va începe de la 2.150 lei, iar salariul angajaţilor cu studii superioare din asistenţă socială va fi de minim 2.500 lei. Guvernul are în plan să acorde şi alte beneficii, cum ar fi tichetele de vacanţă (1 tichet de vacanţă pentru toţi bugetarii din sistemul medical, la nivelul salariului minim pe economie din acel an).
În ceea ce priveşte infrastructura de Sănătate, în următorii patru ani PSD şi-a propus să construiască 8 spitale regionale, organizate ca centre de urgenţă-excelenţă, pentru toate specialităţile medicale, inclusiv cu centre de telemedicină regionale sau naţionale în funcţie de specialitate, la care se pot conecta centrele medicale, atât pentru diagnostic, dar şi pentru a doua opinie. Pe lângă acestea se va construi şi un cartier de locuinţe pentru medici şi personal şi un spaţiu de cazare pentru rudele şi însoţitorii pacienţilor (hotel-minimum 50 de locuri). Costurile pentru această investiţie se ridică la 300 milioane de euro/spital.
Totodată, se va construi un spital republican, în Bucureşti, cu peste 2.500 de paturi, 30 de clinici, 2-5 centre de cercetare, echipamente de ultimă generaţie. Adiacent acestui spital, se va construi un campus medical, care va include facilităţi (şcoală, grădiniţă, magazine etc.) pentru cadrele medicale, dar şi facilităţi de cazare pentru însoţitorii bolnavilor (hotel-minimum 2.000 de locuri). Costurile unităţii vor ajunge la 1.1 miliarde euro.
În programul de guvernare al PSD-ului se regăseşte reabilitarea/modernizarea/ extinderea/dotarea a cel puţin 15 spitale judeţene, cel puţin 25 Unităţi de Primiri Urgenţe, cel puţin 150 de Ambulatorii de specialitate. De asemenea, Guvernul a promis că fiecăre spital judeţean va fi dotat cu echipamente de imagistică moderne (cel puţin un CT şi RMN), echipamente pentru analize de laborator, şi paturi pentru arşi (6-10 paturi). Serviciile de Ambulanţă şi SMURD sunt şi ele trecute pe lista investiţiilor. Prin Programul Naţional de Dotare cu Ambulanţe se va înlocui treptat parcului actual de ambulanţe şi fiecare comună va avea o ambulanţă.
