• salariile dascălilor au crescut, în medie, cu 15% de la 1 ianuarie • cel mai mic salariu este acum de 1.658 lei, cât primeşte un învăţător sau educator debutant, iar cel mai mare, de 7.400 lei, reprezintă remuneraţia unui profesor universitar • astfel, profesorii cu vechime vor atinge lejer 1.000 de euro pe lună, cu tot cu sporurile acordate • cei care au şi funcţii încasează mai mulţi bani, ajungând până la 9.500 lei /lună în cazul rectorilor • veştile bune continuă pentru că de la 1 iulie lefurile bugetarilor vor mai creşte cu 20% • majorarea lefurilor în învăţământ a determinat creşterea costului standard per elev cu 700 lei/an • deşi în primă fază bugetul alocat Ministerului Educaţiei era mai mic decât în 2016, în varianta actuală acesta a înregistrat o creştere spectaculoasă
Veşti bune pentru profesori! Salariile în Educaţie au crescut, în medie, cu 15% de la 1 ianuarie iar angajaţii din grădiniţe, şcoli, licee şi universităţi vor avea venituri mai mari chiar şi cu câteva sute de lei. Potrivit noii grile de salarizare, lefurile dascălilor încep de la 1.658 lei, cât primeşte un învăţător sau educator debutant şi pot ajunge la 7.400 lei, remuneraţia unui profesor universitar cu 40 de ani vechime. Pe lângă lefuri mai mari, anul acesta profesorii vor primi şi vouchere de vacanţă în valoare de 1.450 lei. Iar veştile bune continuă pentru că de la 1 iulie veniturile angajaţilor din Educaţie vor mai creşte cu 20%, atunci când va fi pusă în aplicare Legea salarizării unitare. Pentru ca unităţile de învăţământ să poată susţine noile măriri salariale, Guvernul a majorat costul standard per elev cu 700 lei/an. Dar nu doar salariile au crescut, ci şi bugetul Ministerului Educaţiei, chiar peste noapte am putea spune. În prima variantă a bugetului de stat, sumele alocate la Educaţie erau mai mici cu circa 8% faţă de anul trecut, iar în varianta actuală, bugetul a crescut ca prin minune cu 26% faţă de varianta iniţială, deşi suma nu s-a modificat.
Luna ianuarie a venit cu majorări de salarii în Educaţie. Veniturile dascălilor au crescut, în medie, cu 15% de la 1 ianuarie după ce a a intrat în vigoare Legea nr. 250/2016, lege ce aprobă Ordonanţa de Urgenţă nr. 20/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Actul normativ aprobă o serie de sporuri şi modificări salariale acordate personalului din învăţământ. Astfel, începând cu această lună profesorii, învăţătorii, educatorii, directori de şcoli şi inspectorii, dar şi cadrele didactice universitare vor primi mai mulţi bani la salariu. Pe lângă creşterea de circa 15% a salariului de bază, angajaţii din învăţământ vor beneficia şi de o serie de sporuri, care pornesc de la 7% din salariul de bază şi ajung până la 25%.
“De la 1 ianuarie salariile din Educaţie au crescut şi acest lucru nu poate decât să ne bucure. Legea aceasta 250/2016 vine şi face o reaşezare a tuturor salariilor din învăţământ pe o grilă progresivă. Nivelul de salarizare este acum superior. Va mai urma o creştere de 20% în vară. La Brăila, în jur de 4.800 de persoane vor beneficia de noile creşteri”, ne-a declarat Valeriu Partene, preşedintele Sindicatului “Învăţământ” Brăila.
3.950 lei, salariul maxim al unui dascăl de şcoală gimnazială sau liceu
Cu majorarea medie de 15% intrată în vigoare la 1 ianuarie, salariile dascălilor din învăţământul preuniversitar au crescut cu până la 400 lei. Potrivit Proiectului Ordonanţei de Urgenţă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice din sectorul “Învăţământ” în anul 2017, publicat pe site-ul Ministerului Educaţiei, majorările din preuniversitar sunt următoarele: 400 lei pentru profesorii cu studii superioare, 250 de lei pentru cei cu studii superioare de scurtă durată şi 300 lei pentru profesori, învăţători, educatori, maiştri instructori cu studii liceale, fără pregătire de specialitate.
Astfel, salariile dascălilor sunt acum cuprinse între 3.948 lei, cât câştigă un profesor cu studii superioare de lungă durată, vechime peste 40 ani şi gradaţie 5, şi 1.658 lei, cât primeşte un debutant profesor cu studii liceale, fără pregătire de specialitate. Conform noii grile de salarizare un profesor cu studii superioare de lungă durată, grad didactic I, vechime între 22-25 ani şi gradaţie 5 are un salariu de bază de 3.365 lei, iar unul cu o vechime între 1-6 ani şi gradaţie 0 are 2.149 lei. Salariul unui profesor cu studii superioare de scurtă durată, grad didactic I, vechime de peste 40 ani şi gradaţie 5 este de 3.319 lei, în timp ce un profesor care are 6-10 ani vechime şi gradaţie 2 primeşte 2.174 lei. Învăţătorii şi educatorii, în funcţie de studii, vechime şi gradaţie, primesc între 2.775 lei şi 3.157 lei.
Cei mai vitregiţi din sistem rămân în continuare debutanţii, adică acei dascăli care au până la un an vechime în muncă. Spre exemplu, un debutant cu studii superioare, fără gradaţie, are un salariu de bază de 2.045 lei, unul cu studii superioare de scurtă durată are 1.915 lei, iar un învăţător sau educator primeşte un venit de 1.849 lei.
Veniturile cadrelor didactice aflate pe funcţii de conducere au crescut şi ele cu 200 lei şi 400 lei. Inspectorii şcolari generali primesc 6.100 lei, inspectorii adjuncţi 5.737 lei, iar inspectorii şcolari au pe hârtie 5.180 lei. Directorii de şcoală pot primi până la 4.803 lei, iar directorii adjuncţi până la 4.496 lei.
Referitor la salariile de bază pentru funcţii didactice auxiliare din învăţământul preuniversitar, acestea variază între 3.000 lei şi 1.600 lei. Leafa unui administrator financiar, consilier juridic şi secretar şcoală poate ajunge la 2.976 lei, remuneraţia unui pedagog laborant la 2.623 lei, iar cea a unui bibliotecar la 2.461 lei. Un psiholog sau sociolog principal are pe hârtie între 1.604 lei şi 2.857 lei, iar un cercetător ştiinţific între 1.648 lei şi 2.561 lei.
Salarii mari în învăţământul universitar
Cele mai mari salarii din Educaţie se regăsesc tot în sectorul universitar. Veniturile angajaţilor din facultăţi şi universităţi au crescut chiar şi cu 1.100 lei, cum este cazul rectorilor care primesc acum până la 9.500 lei. Decanul unei facultăţi are un salariu de bază de 7.928 lei, iar directorul de departament este remunerat cu 7.584 lei. În ceea ce priveşte salariile cadrelor universitare, acestea variază între 7.400 lei şi 2.400 lei. Spre exemplu, un profesor universitar cu o vechime de peste 40 ani şi gradaţie 5 are pe hârtie 7.401 lei, iar un conferenţiar universitar, cu aceeaşi vechime şi gradaţie, 5.073 lei. Salariul de bază al unui lector variază între 2.871 lei şi 3.792 lei, iar leafa unui asistent universitar este cuprinsă între 2.378 lei şi 3.115 lei.
O nouă majorare a salariilor din învăţământ este programată la 1 iulie 2017, atunci când se va aplica Legea salarizării unitare.
Vouchere de vacanţă de la 1 iulie
Toţi bugetarii, implicit profesorii, vor primi anul acesta câte un voucher de vacanţă egal cu valoarea salariului minim pe economie, adică 1.450 lei. Tichetul va putea fi folosit în ţară, oriunde şi oricând, până la finalul anului în curs.
“Tichetele vacanţă se vor da de la 1 iulie. Asta a anunţat Guvernul, iar acesta va fi doar la valoarea unui salariu minim pe economie, iar pentru sistemul privat el poate să ajungă până la şase salarii minime pe economie. Noi am sperat că ele se vor da de la 1 aprilie, adică în trimestrul al doilea al anului, dar la noi vacanţa este iulie şi august. Scopul acestor vouchere de vacanţă îl reprezintă revigorarea turismului românesc şi a salariatului bugetar. Acum vom vedea când se va publica legea bugetului şi la ce dată se vor da ele”, a adăugat Valeriu Partene.
Totuşi, la începutul acestei săptămâni, Guvernul anunţa că acordarea unor drepturile salariale şi de altă natură de care ar trebui să beneficieze personalul din sectorul bugetar, precum premii, tichete cadou sau vouchere de vacanţă va fi amânată până la 31 decembrie 2017.
A crescut şi costul standard per elev
Luna aceasta Guvernul a majorat costul standard per elev, astfel încât bugetul unei unităţi de învăţământ să poată suporta măririle de salarii de care beneficiază profesorii de la 1 ianuarie. Potrivit ministerului, costul standard per elev/preşcolar pentru învăţământul preuniversitar de stat, pentru anul 2017, creşte de la 3.043 lei/an la 3.740 lei, adică o creştere de 700 lei/elev. Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat primesc finanţare de bază, în limitele costului standard per elev/preşcolar, de la bugetul de stat, din sumele defalcate din TVA prin bugetele locale. Pe baza costului standard per elev/preşcolar se alocă finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi a contribuţiilor aferente acestora pentru unităţile de învăţământ.
Bugetul pentru Educaţie acum scade, acum creşte
Bugetul alocat în 2017 Ministerului Educaţiei a crescut miraculos în doar cinci zile. În prima variantă a proiectului de buget, făcută publică pe 23 ianuarie, sumele alocate Ministerului Educaţiei anul acesta erau mai mici faţă de cele din 2016. Mai exact, bugetul era de 8.243 miliarde lei, în scădere cu 7,89% faţă de execuţia preliminară în 2016, adică 8,948 miliarde lei. Cinci zile mai târziu, pe 29 ianuarie, în a doua variantă a bugetului, sumele acordate Educaţiei au crescut cu aproape 26%, asta în condiţiile în care suma alocată pentru anul 2017 a rămas neschimbată. În varianta actuală, Ministerul Educaţiei Naţionale are prevăzut pentru acest an un buget tot de 8,243 miliarde de lei, dar acum este raportat la o execuţie preliminară pe 2016 de 6,544 de miliarde lei. În concluzie bugetul pentru Educaţiei a crescut considerabil, în loc să scadă cu aproape 8%, deşi suma alocată a rămas aceeaşi.
De altfel, la publicarea primei variante a proiectului de buget reprezentanţii sindicaliştilor din Brăila spuneau că bugetul pentru Educaţie nu este mai mic, ba dimpotrivă, este mai mare în condiţiile în care s-a creat un nou Minister, cel al Cercetării şi Inovării.
“Explicaţia este foarte clară. Anul acesta, începând cu Guvernul acesta, Cercetarea este despărţită de Ministerul Educaţiei şi de aceea până acum bugetul era comun. Acum este Ministerul Educaţiei separat şi Ministerul Cercetării separat. Deci Cercetarea a plecat cu porţia ei de bani pe care o avea în bugetul comun cu Educaţia. Nu sunt mai puţini, chiar sunt mai mulţi bani în buget pentru anul acesta”, ne-a spus preşedintele Sindicatului “Învăţământ” Brăila.
Guvernul PSD a promis investiţii majore în Învăţământ
De la începutul acestui an Guvernul Grindeanu a adoptat o serie de măsuri pentru dascăli şi elevi: creşterea salariilor, creşterea costului standard per elev, dublarea bursele şi transport gratuit cu trenul pentru studenţi. În acest context nu putem să nu ne întrebăm dacă se vor găsi bani şi pentru amplele investiţii şi politici educaţionale promise în programul de guvernare PSD. Ca să vă faceţi o idee, vă oferim câteva exemple: construcţia a 2.500 de creşe, grădiniţe şi unităţi after-school; reabilitarea/modernizarea clădirilor şcolare pentru ca toate unităţile de învăţământ să obţină autorizaţii de funcţionare (sanitară şi ISU); mobilier şcolar şi dotări didactice (aparatură de laborator, biblioteci) moderne pentru unităţile de învăţământ preuniversitar; reînfiinţarea/modernizarea atelierelor şcoală pentru învăţământul profesional şi cel tehnologic; modernizarea procesului de predare-învăţare cu ajutorul tehnologiilor informaţiilor şi comunicării, prin dotarea tuturor şcolilor, cadrelor didactice şi copiilor cu mijloace adecvate; asigurarea întregului necesar de microbuze pentru transportul şcolar şi a unor campusuri şcolare în centrele de comună la standarde europene; dotarea bibliotecilor şcolare; realizarea unor centre educaţionale puternice, care să asigure copiilor/tinerilor servicii de educaţie până la nivel universitar, după caz, cămin, cantină, bază sportivă şi pentru activităţi sociale, dar şi locuinţe pentru cadrele didactice, prin finanţare de la bugetul de stat sau/şi din fonduri structurale; Program naţional de investiţii în cluburile sportive şcolare, universitare, Palatele Copiilor şi Casele de Cultură Studenţeşti.
Aşadar, sunt proiecte ambiţioase care necesită o finanţare pe măsură. Rămâne de văzut de unde va scoate Guvernul banii ca să susţină toate acestea investiţii. O posibilă soluţie pentru ca acestea să se realizeze, măcar parţial, ar fi ca statul să lase autorităţile locale să se ocupe de ele. În Brăila, există deja mai multe proiecte începute cu finanţare guvernamentală care vor fi finalizate din bugetul local. “Într-o discuţie cu domnul primar Dragomir, acesta ne-a solicitat o listă cu toate investiţiile realizate prin Hotărâri de Guvern, deci prin finanţare guvernamentală, astfel încât o parte din ele să poată fi finalizate cu bani de la bugetul local. E vorba de grădiniţa nr. 40 de la Colegiul Ana Aslan, e vorba de Şcoala Spiru Haret, asta ca să vă dau câteva exemple care se văd cu ochiul liber. De exemplu, la Ana Aslan, construcţia a fost începută cu finanţare de la Minister dar nu a fost terminată şi domnul primar ne-a promis şi mie, şi doamnei director, în funcţie de posibilităţile de financiare ale Municipiului, că va face demersurile de a o trece de la finanţarea guvernamentală la cea locală”, ne-a declarat Cătălin Canciu, inspector şcolar general.
