• de la 1 februarie, veniturile funcţionarilor publici au crescut cu 20% • prin noile majorări, directorii din instituţiile administraţiei locale au ajuns să aibă salarii egale sau chiar să le depăşească pe cele ale şefilor de municipiu şi judeţ • spre exemplu, leafa unui director executiv din Primărie poate ajunge la circa 7.300 lei, depăşind salariul lui Dragomir sau al lui Chiriac • lucrul acesta a fost posibil deoarece majorarea s-a aplicat la toţi funcţionarii publici, cu excepţia primarilor şi viceprimarilor, respectiv preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de judeţ • cel mai “prost” plătit angajat din administraţia brăileană este un referent din CJ, acesta fiind remunerat cu minimul pe economie
Bucurie pe capul funcţionarilor publici! După majorările din Sănătate şi Educaţie, de la 1 februarie au crescut şi salariile din Adiministraţie, cu un procent de 20%, ceea ce a adus o mărire considerabilă pentru cei care deja aveau lefuri impresionante. Potrivit noilor grile de salarizare, în cadrul Primăriei Brăila, edilul-şef Marian Dragomir are un salariu de bază de 6.560 lei, în timp ce viceprimarii Doiniţa Ciocan şi Alexandru Jantea sunt remuneraţi cu circa 5.800 lei. La Consiliul Judeţean, preşedintele Francisk Chiriac are un venit lunar de 7.240 lei, iar vicepreşedinţii Ionel Epureanu şi Cătălin Murea primesc aproximativ 6.000 lei.
Dar nici unul dintre cei enumeraţi anterior nu se află în topul celor mai mari salarii. Comparând veniturile acestora cu cele ale altor angajaţi ai instituţiilor, constatăm că edilul-şef, spre exemplu, este depăşit cu mult de un director din subordine, care este plătit “regeşte” cu circa 7.300 lei/lună, sumă la care se adaugă şi sporurile. Cum se explică acestă discrepanţă? Simplu! Majorarea cu 20% s-a aplicat la toţi funcţionarii publici, cu excepţia primarilor şi viceprimarilor, respectiv preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de judeţ. Cel mai “prost” plătit angajat din administraţia brăileană este un referent din cadrul CJ, acesta fiind remunerat cu venitul minim pe economie.
“Începând cu data de 1 februarie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/indemnizaţiile de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna ianuarie 2017”. Asta prevede Ordonanţă de urgenţă nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea unor acte normative. Aşadar, angajaţii din administraţia locală primesc lefuri mai mari cu 20%, ceea ce înseamnă o creştere considerabilă pentru cei care deja încasau salarii mari şi o creştere nesemnificativă pentru cei cu un venit mic. Totuşi, ordonanţa nu s-a aplicat şi în cazul personalului care ocupă funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, ceea ce a determinat diferenţe de sute sau chiar mii de lei între lefurile aleşilor locali şi cele ale angajaţilor din subordine.
Pentru a avea o imagine cât mai clară a modului în care sunt plătiţi cei care conduc oraşul şi judeţul, reporterii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au solicitat prin adresă oficială Primăriei Municipiului Brăila şi Consiliului Judeţean Brăila să ne furnizeze date despre cuantumul noilor salarii de bază ale bugetarilor din administraţie. În continuare, vă invităm să aflaţi şi dumneavostră cu cât sunt plătiţi funcţionarii publici şi aleşii locali. Precizăm că sunt salariile de bază, la acestea se adaugă sporurile şi se scad contribuţiile la stat.
Cei mai bine plătiţi angajaţi din Primărie
Potrivit datelor puse la dispoziţie de Primăria Municipiului Brăila, în urma majorării cu 20% a veniturilor funcţionarilor, cel mai mare salariu de bază îl are secretarul municipiului Ion Drăgan, respectiv 7.264 lei/lună. Pe locul doi în topul salariilor se află un director executiv din cadrul instituţiei, cu un venit lunar cuprins între 5.170 lei şi 6.841 lei. Cum ordonanţa nu s-a aplicat şi primarilor, edilul-şef Marian Dragomir se află pe locul trei în topul lefurilor, cu un salariu de bază lunar de 6.560 lei, în timp ce viceprimarii Doiniţa Ciocan şi Alexandru Jantea primesc 5.795 lei/lună. Clasamentul continuă cu arhitectul-şef al municipiului, Marian Ion, care are pe hârtie 5.278 lei. Şefii de serviciu au un venit lunar cuprins între 4.390 lei şi 5.585 lei, urmaţi de şefii de birou - între 3.092 lei şi 4.505 lei.
În ceea ce priveşte salariile de bază ale consilierilor, consilierilor juridici, experţilor şi inspectorilor, acestea sunt următoarele: pentru debutanţi - 1.553 lei, pentru asistenţi - între 1.601 lei şi 1.922 lei, pentru principali - între 1.691 lei şi 2.162 lei, iar pentru superiori - între 2.303 lei şi 3.602 lei. Circa 2.340 lei este salariul unui referent de specialitate superior, 4.205 lei primeşte un auditor superior, un referent principal are acum între 1.553 lei şi 1.672 lei, iar un referent superior între 1.553 lei şi 2.126 lei. Legat de personalul contractual, un inspector de specialitate are 1.774 lei, un arhivar 1.553 lei, un muncitor între 1.572 lei şi 1.654 lei, iar un şofer între 1.669 lei şi 1.727 lei.
Consilierii primarului Dragomir, fostul primar Aurel Simionescu şi actualul consilier judeţean Carmelia Bălănică, au un salariul de bază cuprins între 3.426 lei şi 3.697 lei.
Precizăm că la aceste salarii se adaugă o serie de sporuri, printre care enumerăm: 800 lei pentru personalul care desfăşoară activităţi fiscal-economice, spor pentru condiţii periculoase şi vătămătoare în cuantum de 15% din salariul de bază pentru toţi funcţionarii, precum şi spor de 15% din salariul de bază pentru personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor.
“În principiu, în administraţia locală au fost întotdeauna cele mai mici salarii. Pe ultimele grile publicate, salarizarea cea mai mică era pe administraţia publică locală. Noi am făcut demersuri de-a lungul timpului să fie o creştere pentru că erau cazuri de inspectori cu studii superioare care erau salarizaţi cu venitul minim pe economie. De-a lungul timpului, toate majorările care s-au dat s-au dat procentuale, de la ultima grilă de salarizare ceea ce nu a reparat deloc inechitatea care exista. Pentru unii colegi, fiind acelaşi procent, creşterea era mai mare la ei. Într-un fel prin acest act normativ de anul acesta s-a reparat un pic din neconcordanţa asta care există, totuşi, acele grile vechi grile. La funcţiile de demnitate publică a existat o mărire a salariilor în 2015 când la funcţionari nu a fost aplicată”, ne-a declarat Ionuţ Bardaş, preşedintele Sindicatului administraţie locale a salariaţilor din Primăria Municipiului Brăila.
Topul salariilor din CJ
Pe baza grilei de salarizare puse la dispoziţie de Consiliul Judeţean, pe primul loc în topul veniturilor este preşedintele judeţului Francisk Chiriac, cu o indemnizaţie lunară de 7.240 lei. Pe locul doi se află secretarul judeţului Dumitrel Priceputu, cu o indemnizaţie de 5.952 lei. Abia pe locul trei se află vicepreşedinţii Ionel Epureanu şi Cătălin Murea, a căror indemnizaţie este de 5.940 lei.
În ceea ce priveşte indemnizaţiile celor aflaţi pe funcţii de conducere, la CJ, arhitectul-şef al judeţului Costel Drăgan primeşte circa 4.500 lei, un director executiv din instituţie are în jur de 4.300 lei şi un director executiv adjunct aproximativ 4.000 lei. Leafa unui şef birou ajunge la circa 3.700 lei, iar cea a unui şef serviciu la 3.500 lei.
În ceea ce priveşte funcţiile publice de execuţie, salariul de bază al unui consilier, expert, inspector, consilier juridic, clasa I, este de 2.839 lei pentru gradul profesional superior, 1.878 lei - grad principal, 1.548 lei - asistent şi debutant, 1.450 lei pentru debutanţi. Un auditor superior are 3.548 lei, un auditor principal 2.582 lei, iar un asistent 1.935 lei. Un referent de specialitate superior, clasa II, primeşte 2.438 lei, iar un referent superior clasa III circa 1.600 lei.
Salariu de bază al unui referent IA este de 1.450 lei, iar cel al unui inspector de specialitate IA de 2.130 lei. Un îngrijitor primeşte lunar 1.450 lei, salariul său fiind egal cu cel al unui şofer sau al unui muncitor calificat.
Desigur, la toate aceste salarii se adaugă şi sporurile, fapt ce determină “răsturnări de situaţie” în topul salariilor din CJ
Directorii din Primărie mai bine plătiţi decât edilul-şef
La fel ca în Educaţie sau Sănătate, există inechităţi salariale şi în rândul funcţionarilor publici. Aşa cum aţi putut observa din cuantumul salariilor enumerate anterior, salariul de bază lui Dragomir este mai mic decât cel al angajaţilor din subordine. Iar dacă punem la socoteală faptul că primarii/viceprimarii, respectiv preşedinţii/vicepreşedinţii CJ nu beneficiază de sporuri, diferenţa de salarizare dintre cele două categorii se adânceşte şi mai mult, un director poate ajunge să câştige dublu faţă de vice.
“Eu nu am venit la primărie ca să iau salariu de 100 de milioane. Eu am venit la primărie ca să îmi las amprenta pe lucrurile din oraş, nu am venit pentru salariu. Dacă îmi doream salariu rămâneam la privat. Asta e grila de salarizare eu nu vreau să fac niciun comentariu”, a declarat Dragomir.
Dar discrepanţe nu se regăsesc doar la nivelul funcţiilor de conducere. Spre exemplu, un arhivar din cadrul Primăriei primeşte mai puţin decât un muncitor sau un şofer, iar la Consiliu, un referent are salariul egal cu cel al unui îngrijitor.
“Creşterea asta cu 20% s-a aplicat numai pentru funcţionari şi nu şi pentru funcţiile de demnitate publică, de aceea creşterea aceasta a făcut ca un funcţionar să aibă salariul mai mare decât un primar. Într-adevăr, în principiu, în orice instituţie ar fi ideal ca funcţia cea mai înaltă să aibă şi venitul cel mai mare. Ar trebui să se pună într-o grilă o valoare maximă de la care să se eşaloneze salariile funcţionarilor din subordine. Până nu se publică o astfel de lege vor fi discrepanţele astea. Sperăm în publicarea legii salarizării unitare de care se tot vorbeşte. Din ce am înţeles acum au chemat la discuţii, pe anumite ramuri sindicale. Pe organizaţia noastră sindicală, în timpul când era doamna Rovana Plumb ministrul Muncii, a existat o consultare dar acel act normativ nu s-a mai finalizat, fiind schimbat prin Guvernului Ponta. Ulterior a mai existat o altă propunere în Guvernul Cioloş dar care a murit în faşă, iar acum, din ce observăm, sunt totuşi discuţii mai aple pe această temă. Aşteptăm să vină Guvernul cu varianta, şi în cazul în care este o variantă bună şi corectă se poate merge mai departe”, a explicat preşedintele Sindicatului administraţiei locale a salariaţilor din Primăria Municipiului Brăila.
Legea salarizării unitare va separa salariile de indemnizaţii
Asta a afirmat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, într-un interviu acordat Agerpress. Aceasta a spus că legea salarizarii unitare va separa salariile de indemnizaţii, adică veniturile vor fi împărţite în două categorii: salarii şi indemnizaţii. În acest fel nu vor mai fi cazuri în care şeful unei instituţii va avea salariul mai mic decât un angajat din subordine.
“Dacă luăm exemplul autorităţilor publice locale, nu o să avem nicio primărie din România, sau niciun consiliu judeţean, care să aibă acelaşi nivel de salarizare. În fiecare astfel de instituţie există cifre diferite atunci când ceri statul de plată. Foarte multe dintre aceste lucruri s-au întâmplat din cauza indemnizaţiilor, care au fost incluse în salarii până acum, deşi nicăieri în lume indemnizaţiile nu sunt în acelaşi loc cu salariile, pentru că la indemnizaţie nu poţi nici măcar să pui sporul de vechime, nu mai vorbesc de sporuri de fonduri europene şi aşa mai departe, iar atunci se ajungea în situaţia în care şeful instituţiei, ordonatorul principal de credite, care are şi cea mai mare responsabilitate, nu avea cel mai mare salariu din instituţie, fiind undeva pe la jumătate. În aceste condiţii ne-am gândit că este foarte bine să separăm, exact cum se întamplă şi în alte ţări, indemnizaţiile de salarii şi în al doilea rând ne-am gândit să mai introducem un criteriu: să legăm indemnizaţia de salariul mediu pe economie”, a explicat Lia Olguţa Vasilescu.
