Într-o perioadă în care societatea românească este zguduită de tragediile care se întâmplă în spitale, problemele legate de subfinanţarea sistemului sanitar sunt tot mai des invocate. Managerii spitalelor susţin că banii pe care îi primesc abia le ajung pentru plata salariilor, datoriile cresc în fiecare zi, iar banii alocaţi pentru achiziţia de medicamente sau materiale sanitare sunt tot mai puţini. De cealaltă parte, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii vorbesc despre numărul mare de angajaţi din sistemul administrativ, dar şi despre cheltuielile de personal, care sunt mult prea mari.
La Spitalul Judeţean Brăila, de exemplu, contractul încheiat cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) prevede un buget de 62 miliarde lei pe lună. În schimb, necesarul pentru o bună funcţionare şi achitarea parţială a datoriilor este de 90 miliarde lei, potrivit precizărilor managerului interimar, dr. Ştefan Mihăilescu. Astfel, spitalul ar avea nevoie lunar de 6 miliarde lei pentru plata utilităţilor, 3 miliarde lei pentru hrană, 3,5 miliarde lei pentru analize, minimum 7 miliarde pentru farmacie. Totuşi, spitalul nu a primit decât 49 miliarde lei, exact cât este fondul de salarii pentru cei 1.650 de angajaţi! Deşi în comparaţie cu anul trecut fondul de salarii este mai mic cu 7 miliarde lei, din cauza pensionării unor angajaţi, achitarea drepturilor salariale în ultima lună s-a făcut cu mari eforturi, arată managerul. La un calcul simplu, împărţind fondul de salarii, de 49 miliarde lei vechi, la numărul de angajaţi, de 1.650, rezultă o medie de aproape 30 milioane lei de persoană! Totuşi, conform tabelului afişat pe site-ul Spitalului Judeţean Brăila, venitul salarial net obţinut de manager în luna aprilie a fost de 77 milioane lei - mai mare decât cel al ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, care a încasat 53 milioane de lei, potrivit situaţiei făcute publice pe site-ul MS. Însă acesta nu este cel mai mare salariu din spital, recordul fiind deţinut de directorul medical, 86 milioane de lei, sumă în care sunt incluse şi gărzile.
Un rezident câştigă 9 milioane/lună, un fochist ia 40 de milioane
La polul opus se situează medicii rezidenţi, care au încasat puţin peste 9 milioane de lei, la fel ca o îngrijitoare de curăţenie, dar mai puţin decât un lăcătuş mecanic sau un fochist, care câştigă lunar peste 10 milioane. Ba există, conform datelor publicate pe site-ul spitalului (poziţia 1.050 în tabel), un fochist care în luna aprilie a mers acasă cu aproape 40 milioane de lei vechi, mai precis 39,97 milioane lei.
Deşi dispune de 1.650 de angajaţi, managerul Spitalului Judeţean Brăila consideră că personalul este insuficient, numărul angajaţilor fiind redus de-a lungul timpului, ceea ce afectează activitatea spitalului. "Pentru că au plecat din angajaţi şi nu s-au mai înlocuit e clar că scârţie munca în anumite locuri, pentru că erau nişte norme. Adeseori, bolnavii nu sunt îngrijiţi corespunzător din lipsă de oameni, dar şi mulţi taie frunză la câini, aşa e în România, e clar că nu avem standing-ul de îngrijire corespunzător. Personalul s-a tot restrâns până când ai ajuns să ai cea mai proastă calitate prin preţul pe care îl dai, respectiv salariul pe lună. N-ai să obţii niciodată un angajat din acela harnic, pentru că se duce la o firmă privată şi îi dă de 5 ori mai mult. Cum să obţii igienă pe secţii sau în curte, dacă nu ai personal suficient şi de calitate? În momentul de faţă, nu mai sunt oameni de valoare, au plecat", spune dr. Ştefan Mihăilescu. Pe de altă parte, ministrul Sănătăţii a vorbit în nenumărate de rânduri despre posibilitatea ca o parte din personalul TESA existent în spitale să fie redus, chiar dacă a exclus varianta unor disponibilizări din rândul personalului medical. Iar acest lucru este valabil şi pentru angajaţii din cadrul direcţiilor de sănătate publică, unde, într-o primă etapă, va avea loc reducerea funcţiilor de conducere de la 5 la 3.
Directorul Spitalului Judeţean, dr. Ştefan Mihăilescu: "Zeci de firme, reprezentând toate tipurile de furnizori, ne-au dat în judecată şi au câştigat sută în sută. Hrana e neplătită de un an şi ceva, laboratorul la fel, datoriile sunt de peste 45 miliarde lei la fiecare"
Meseriaşi din belşug, criză de medici
La Spitalul Judeţean serviciile de bucătărie şi spălătorie au fost externalizate, în schimb în schema de personal mai există peste 250 de muncitori de întreţinere şi personal TESA, în condiţiile în care numărul medicilor este de 150, iar cel al asistentelor, infirmierelor şi brancardierilor este de aproximativ 1.200. Multe dintre posturi se dublează deoarece spitalul s-a format prin unirea a două unităţi cu structuri similare. Managerul unităţii recunoaşte că nu este normal să fie plătită o echipă de întreţinere, dacă aceşti salariaţi practic nu mai au obiectul muncii, deoarece în spital nu există niciun fel de materiale, însă pe de altă parte susţine că nici nu se poate renunţa la ei. "Nu-i normal să ai o echipă de întreţinere, pe care o plătesc, dar nu ai materiale de întreţinere. Dar te duci şi împrumuţi 5 saci de ciment, 5 de nisip şi cârpeşti pentru că altfel cade tencuiala, mai schimbă o garnitură, cârpesc, taie bucăţi de cauciuc, pun petice din anvelope, ca pe vremuri, cu lampa. E un oraş întreg spitalul judeţean, cu zeci de etaje. Dacă nici ei n-ar mai fi, cine să repare o chiuvetă care curge continuu? Nimeni!", susţine dr. Ştefan Mihăilescu. Managerul interimar ştie că mulţi dintre angajaţi "taie frunză la câini", dar spune că nu le poate desface contractul deoarece Codul Muncii le oferă protecţie şi chiar câştig de cauză într-un eventual proces. "A fost un angajat pe care, la un moment dat l-au prins la piaţă vânzând la kilogram arhiva spitalului, pe care o avea în căruţă. Nu a putut fi dat afară, s-a făcut cercetare, s-a întrebat de ce n-a fost uşa închisă, mai degrabă luam eu amendă", povesteşte dr. Mihăilescu. În schimb, activitatea din spital este afectată de un adevărat exod al medicilor şi asistentelor, fapt care pune în pericol realizarea liniilor de gardă. "Au fost oameni care ne-au părăsit, dar nu vine nimeni în urma lor, deşi cerem, cerem. Nici nu vor veni, pentru că sunt mii de cereri la Ministerul Sănătăţii, din toată ţara, de la medici şi asistente care vor să plece afară. O parte din medici au probleme foarte serioase de sănătate pentru care nu au mai putut veni la spital, astfel încât sunt în pericol liniile de gardă, le ducem cu pensionari", arată dr. Mihăilescu.
Datorii de milioane de euro către furnizori
În aceste condiţii, nici nu mai poate fi vorba despre bani de medicamente sau materiale sanitare, astfel că bolnavii sunt nevoiţi să vină cu tratamentul de acasă. Managerul nu poate nega faptul că pacienţii şi aparţinătorii sunt nemulţumiţi de condiţiile din spital şi de îngrijirea de care au parte. "În momentul de faţă nu e vorba că n-am bani de chit, problema e că n-am de oxigen, de curent electric, de apă, de medicamente, de nimic. Eu n-am cu ce să plătesc utilităţile, pe care ţi le pot închide oricând, pentru că sunt contracte pe 30 de zile. Şi atunci, dacă n-am bani pentru apă şi curent, mai puneţi problema de dezinfectat, de mănuşi, de aţă, de vopsea, de buline, anestezice? Lumea spune: «e proastă îngrijirea», dar pune întrebarea din ce bani se face îngrijirea asta? Pe mine mă înnebuneşte reacţia civilă, nimeni nu se întreabă cum merge spitalul, dacă nu-i dai bani. Merge dintr-o inimaginabilă capacitate de a-i convinge pe furnizori să te mai păsuiască încă o lună, încă o lună", arată dr. Ştefan Mihăilescu. Totuşi, unitatea înregistrează datorii totale de 330 miliarde lei vechi, adică 7,8 milioane euro! Iar firmele furnizoare, care îşi aşteaptă banii de mai bine de un an, au început să dea în judecată spitalul, pentru a-şi recupera datoriile. Bucătăria şi laboratorul de analize, servicii care au fost externalizate, nu şi-au mai primit nici ele banii de peste un an şi jumătate. "Zeci de firme, reprezentând toate tipurile de furnizori, ne-au dat în judecată şi au câştigat sută în sută. Hrana e neplătită de un an şi ceva, laboratorul la fel, datoriile sunt de peste 45 miliarde lei la fiecare. Prin lege, din banii pe care ţi-i dă Casa, trebuie să dai la bolnavi să mănânce de minim 7 lei, atât e alocaţia zilnică de hrană, dar nu am primit bani decât pentru salarii. Firma de hrană spune că nu-i mai dă nimeni alimente, pleacă şi bucătăresele, iar eu nu am voie să angajez, pentru că sunt posturile blocate. Ce fac, gătesc cu asistentele?", se întreabă managerul. În opinia sa, la Brăila situaţia este critică întrucât multe firme au dat faliment şi nu se mai colectează fonduri la bugetul asigurărilor de sănătate, dar lucrurile sunt agravate şi de hăţişul legislativ.
