Public de toate vârstele, luni seara, la prima ediţie a Întâlnirilor "Obiectiv Cultural", desfăşurată în foaierul Teatrului "Maria Filotti". Elevi, studenţi, profesori, actori, scriitori şi jurnalişti, directori de instituţii publice şi politicieni au participat la o dezbatere inedită despre "Moştenirea comunismului", o temă interesantă şi incitantă, după cum a precizat moderatorul Marian Coman, scriitor şi redactor şef al publicaţiilor "Obiectiv-Vocea Brăilei" şi "Obiectiv Cultural". La aceste evenimente, care se doresc a fi permanentizate, vor participa personalităţi din viaţa culturală naţională şi locală.
Directorul general al cotidianului "Obiectiv - Vocea Brăilei", Monica Paraschiv, a vorbit despre ce înseamnă moştenirea comunismului din punctul său de vedere şi ce rol ar trebui să aibă întâlnirile "Obiectiv Cultural". "Cea mai grea moştenire este inapetenţa pentru muncă. Imediat după evenimentele din decembrie '89, mulţi români au crezut că şi-au câştigat libertatea de a fura, de a câştiga bani nemunciţi, de a înşela ceilalţi semeni sau statul. Atunci, statul ar fi trebuit să reacţiuneze dur, însă, dimpotrivă. A privit cu multă toleranţă bişniţăreala generală, iar jaful a fost ridicat la nivel de politică de stat.(...) Sunt convinsă că încă sunt oameni cinstiţi în toate categoriile socio-profesionale care şi-ar dori să trăiască într-o altfel de societate, în una corectă, bazată pe o competiţie corectă. Pe aceştia am dori să-i vedem la întâlnirile noastre, să simtă că nu sunt singuri. Poate că nu vom schimba nimic acum, dar poate că măcar generaţiile viitoare vor avea şansa să trăiască într-o societate corectă", a explicat directorul general Monica Paraschiv.
Directorul ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, eseistul Mihail Neamţu, a abordat în alocuţiunea sa tensiunea dintre viaţa spiritului şi cultura materială, accentuând faptul că în decembrie '89 nu s-a murit pentru bunăstarea trupului, ci pentru bunăstarea spiritului şi că cel mai important lucru ar fi să ne amintim că rezistenţa din România a dat o bătălie pentru demnitate. "Trebuie să ne apropiem de inima bătăliei care s-a dat în ţara noastră între 1945 şi 1989, bătălia pentru demnitate umană. Astfel de exemple pot fi inginerul Gheorghe Ursu - ucis de Securitate pentru că ţinea un jurnal intim, Petre Mihai Băcanu - închis pentru curajul de a-şi spune gândurile, Radu Filipescu - arestat pentru că a aruncat câţiva fluturaşi, Doina Cornea - care a trimis la Europa liberă impresiile sale despre o Românie aflată sub influenţa unor dictatori, a fost închisă la domiciliu, bătută, umilită. Această lecţie a demnităţii nu poate fi direct asociată cu preocuparea pentru cultura materială. Nu e vorba că pe aceşti oameni nu-i deranja sărăcia generalizată, dar pentru ei şi pentru mulţi alţi scriitori pe care nu-i mai citim azi, precum Livius Ciocârlie sau I. D. Sârbu, era important să se opună unui sistem totalitar. Sărăcia poate apărea şi în condiţii de cataclism natural, dar penuria ideologică creată de o viziune despre istorie, societate şi om era mai important să fie contracarată cu un pic de rezistenţă culturală despre care se vorbeşte astăzi, din păcate, mult prea rar. S-a murit pentru libertate înainte de a se muri pentru o bucată de pâine. Atunci a fost vorba de bătălia pentru viaţa spiritului", a punctat Mihail Neamţu.
Marxismul, socialismul şi comunismul sunt curente anti-intelectuale
Consilierul prezidenţial Cătălin Avramescu, profesor de ştiinţe politice, filosof şi publicist, a explicat pe înţeles de ce marxismul, socialismul şi comunismul au făcut atâta rău: pentru că sunt curente anti-intelectuale. "Ele manifestă ostilitate faţă de intelectualitate şi se produc câteva efecte. Primul este convingerea îndârjită că lucrurile sunt simple, că savanţii burghezi complică lucrurile. Al doilea efect este lucrul de mântuială, iar al treilea lucru este pasiunea pentru copiere. Au copiat lucruri făcute de alţii, de la arme, până la scheme politice".
Redactorul şef adjunct al "Obiectiv-Vocea Brăilei" şi al "Obiectiv Cultural", scriitorul Cristian Robu-Corcan, a evidenţiat caracteristica esenţială a regimului comunist, duplicitatea, şi a atras atenţia cât de important este să scăpăm de ea. Pe de altă parte, Cristian Robu-Corcan a vorbit despre confuzia care se face în aprecierea capitalismului: "Capitalismul nu este o valoare în sine, ci doar un instrument al modernităţii. Când el tinde să reformuleze sentimente, mentalităţi etc, atunci avem o problemă." Redactorul "Obiectiv Cultural" Liviu G. Stan a vorbit despre scriitorul Ion Desideriu Sîrbu, pe care-l consideră mai mult decât un monument de demnitate civică. "Prin gândirea pe care a practicat-o s-a opus violului colectiv pe care comunismul l-a făcut literaturii. Pe mine mă scârbeşte constanta divagare de câte ori apare numele lui I. D. Sîrbu, deşi un asemenea romancier nu am mai avut de 50 de ani. Vă recomand să-i citiţi toate cărţile. El surprinde nu numai adevărul, ci şi toată stupiditatea abisală care a caracterizat comunismul", a spus Liviu G. Stan. Referitor la I. D. Sîrbu, Mihail Neamţu a precizat că este emoţionant să ne gândim la dreptatea pe care o primesc rudele celor care au stat în picioare în faţa regimului comunist. Soţia lui I. D. Sîrbu trăieşte în Craiova şi, uneori, nu are nici cu ce-şi plăti factura la telefon, în timp ce torţionarul său, Gheorghe Enoiu, trăieşte într-o vilă de la Otopeni şi îşi încasează lunar pensia mai mult decât suficientă.
Dezbaterea a continuat cu întrebări venite din parte publicului, la care au răspuns invitaţii Mihail Neamţu şi Cătălin Avramescu.
"Un exerciţiu de luciditate şi de admiraţie faţă de valori, texte şi oameni"
Consilierul prezidenţial pentru probleme culturale Cătălin Buciumeanu a prezentat volumul lui Mihail Neamţu, "Zeitgeist - Tipare culturale şi conflicte ideologice", carte lansată în cadrul dezbaterii de la Brăila. "Mihail Neamţu face parte dintr-o specie de scriitori inclasabili. Are energia de a se lua la trântă cu orice îi iese în cale. El face o punte între două lumi, două curente dure: creştinism şi democraţie, centrate diferit. Creştinismul este centrat undeva în afara acestei lumi, dar cu repercusiuni pe care cei devotaţi unei credinţe o simt pe pielea lor, iar democraţia, dimpotrivă, este axată pe echilibrul uman, cu toate defectele lui ontologice. Prin urmare, creştin-democraţia pare să aibă alura unui hiat între verticala lumii propusă de creştinism şi orizontul lumii umane ca fundament al democraţiei, iar Mihai reuşeşte asta. «Zeitgeist» atacă probleme grele, breşe în scutul nostru spiritual, pe care Mihail Neamţu le provoacă să răspundă din noi perspective şi dă soluţii care ne privesc pe toţi. «Zeitgeist» este un exerciţiu de luciditate şi de admiraţie faţă de valori, texte şi oameni".
