Începând de ieri, comisii mixte formate din reprezentanţi ai Gărzii de Mediu, Agenţia de Protecţia Mediului şi Consiliul Judeţean Brăila trec pe la toate primăriile din judeţ, pentru a stabili coordonatele exacte ale fostelor gropi de gunoi comunale şi săteşti. Potrivit autorităţilor de mediu brăilene, la data de 31 iulie 2009, toate depozitele de deşeuri neconforme cu normele europene din mediul rural al Brăilei erau închise. "Cea mai mare parte dintre acestea sunt acoperite cu iarbă crescută natural sau ca urmare a însămânţărilor. O parte au fost însămânţate, dar ca urmare a secetei de la începutul verii nu s-a obţinut o vegetaţie uniformă. Urmează ca în lunile următoare să continue însămânţările", se arată într-un comunicat de presă al Gărzii de Mediu Brăila. Pentru a se stabili cu exactitate spaţiile gropilor de gunoi închise şi acoperite cu pământ se vor folosi echipamente GPS. Coordonatele centralizate vor fi transmise autorităţilor de mediu din Uniunea Europeană, care vor verifica în perioada următoare, folosind imaginile din satelit, dacă România şi-a respectat angajamentul de a închide, până la data de 16.07.2009, depozitele de deşeuri neconforme. Dacă va constata neconcordanţe, Curtea Europeană de Justiţie ar putea amenda România cu 200.000 euro pe zi, începând din 2010.
Având, la ora actuală, toate gropile de gunoi închise, judeţul Brăila a fost felicitat de conducerea Gărzii Naţionale de Mediu. Problema este că, în spirit caracteristic românesc, s-au închis gropile dar sătenilor nu prea li s-au oferit alternative pentru a scăpa de deşeuri. "Ne-a spus de la Primărie să ducem gunoiul de grajd pe câmp, fiecare pe tarlaua lui, pentru a-l folosi ca îngrăşământ. Gunoiul menajer cică să-l ţinem în curte, până se va stabili cum se procedează", ne-a spus Ion G., un locatar al comunei Tudor Vladimirescu. Este foarte probabil, aşadar, ca mulţi dintre brăilenii de la ţară să adopte stilul deja consacrat al celor de la oraş, adică să-şi ducă gunoaiele undeva mai la marginea satului şi să le lase acolo, în grămezi din ce în ce mai mai mari.
Sunt, ce-i drept, şi localităţi, cum ar fi Chiscaniul, de exemplu, care deja au încheiat contracte cu operatori de salubritate din Brăila, pentru a se ridica deşeurile de la fiecare gospodărie din comună, aşa cum se procedează în cartierele din municipiu. În final, toate localităţile va trebui să aibă astfel de contracte, fie cu firme din Brăila fie cu firme înfiinţate pe plan local. Deşeurile menajere vor fi depozitate, în primă fază, în nişte containere de mare capacitate, apoi vor fi preluate şi duse la groapa ecologică de la Muchea. Containerele vor fi amplasate în Frecăţei, Ianca, Bărăganu, Viziru, Cireşu, Jirlău, Movila Miresii, Silistraru şi Măxineni. Deocamdată, însă, Consiliul Judeţean nu a reuşit să achiziţioneze aceste tomberoane şi nici TIR-ul care le va prelua pentru a le duce la Muchea.
Deşeurile reciclabile trebuie depozitate selectiv, iar în multe sate din judeţul nostru se pot vedea nişte ţarcuri din plasă metalică, unde se pot arunca PET-urile de plastic. Sătenii s-au conformat, după cum se poate vedea din numărul mare de PET-uri adunate. Mai trebuie ca acestea să fie luate de o firmă specializată în reciclare, lucru care nu prea se întâmplă în satele brăilene.
