• din februarie 2022 până în luna iunie 2023, la Brăila au primit servicii medicale gratuite 171 de refugiați din Ucraina, conform unor date puse la dispoziție de către CJAS Brăila, majoritatea serviciilor medicale fiind accesate de femei • datele oficiale ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate arată că anul trecut statul român a alocat 26,4 milioane de lei pentru toate tipurile de servicii medicale ale refugiaților, inclusiv ecografii de sân, teste Babeș-Papanicolau și mamografii, cerute de refugiate ucrainence sau recomandate de medicii de familie • la nivel național au beneficiat de aceste servicii aproximativ 11.000 de persoane
Pentru mulți refugiați din Ucraina, prevenția medicală, dar și tratamentele curente se dovedesc a fi de mare ajutor în țara noastră, asta în ciuda birocrației și a sistemului de sănătate, de multe ori nedrept și incomplet față de români. De la izbucnirea războiului, cadrul legal din România a fost schimbat astfel încât refugiații din Ucraina să poată beneficia gratuit de servicii medicale. Practic, testul Babeș-Papanicolau, mamografia, senologia-imagistică sunt decontate în proporție de 100% de statul român, atât pentru românce, cât și pentru refugiatele ucrainence.
Datele oficiale ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) arată că anul trecut statul român a alocat 26,4 milioane de lei pentru toate tipurile de servicii medicale ale refugiaților solicitate, inclusiv ecografii de sân, teste Babeș-Papanicolau și mamografii, cerute de refugiate ucrainence sau recomandate de medicii de familie. Conform CNAS, la nivel național au beneficiat de aceste servicii aproximativ 11.000 de persoane. Printre acestea se numără și ucrainenii care au ajuns la Brăila și au apelat la serviciile medicale din țara noastră. Este vorba despre 171 de beneficiari, potrivit informațiilor puse la dispoziție de către reprezentanții Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Brăila. ”În 2022, la Brăila avem un număr de 49 de femei și 31 de bărbați care au beneficiat gratuit de servicii medicale, iar în primul semestru, adică în primele 6 luni, au fost 60 de femei și 31 de bărbați. Per total, la Brăila, din februarie 2022 până în luna iunie 2023 au primit servicii medicale gratuite 109 femei și 62 de bărbați. Copii nu avem înregistrați, însă pe lângă aceste cifre au fost mult mai multe consultații acordate în mod gratuit, benevol de către unii furnizori de servicii medicale din Brăila”, a declarat pentru redactorul ”Obiectiv”, purtătorul de cuvânt al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Brăila, juristul Ionela Fecioru.
De la începutul războiului din Ucraina și până la sfârșitul lunii mai a acestui an, în România au ajuns aproape 4,4 milioane de refugiați. Pentru majoritatea, țara noastră este doar una de tranzit. Totuși, aproape 130.000 de ucraineni au ales să rămână aici și circa 7.000 de persoane au deja forme legale de muncă. În acest context, un raport al UNICEF arată că 85% dintre refugiații din România sunt femei și o treime sunt copii. Astfel, este lesne de înțeles că cei mai mulți pacienți ucraineni care au nevoie de servicii medicale preventive ori curente sunt femei.
”Eu zic că nu ar avea de ce să nu fie mulțumite la noi în țară, pentru că li s-au oferit toate posibilitățile de a se investiga”
Unul dintre medicii de familie din Brăila care tratează și pacienți din Ucraina este Steluța Nedelcu. Spune că i-au trecut pragul până acum în jur de 20 de pacienți din această țară. Medicul ne-a mărturisit că majoritatea refugiaților au fost consultați în limba engleză însă au fost și excepții când aceștia veneau însoțiți de un translator din Odessa care cunoștea limba română sau când traduceau cu ajutorul unei aplicații mobile. ”Da, am pacienți din Ucraina. Asistenta mea vorbește fluent engleză și se înțelege foarte bine cu ei. Și eu înțeleg cât de cât. În ultimul timp au cam plecat pentru că am înțeles că se duc la o doctorița în Brăila care este din Republica Moldova și vorbește limba. Încă mai am pacienți ucraineni, dar au fost mai mulți înainte. Eu zic că am avut vreo 20 de pacienți din Ucraina și femei și copii. Am avut și un sugar, dar și copii mai mari de 4 ani, adulți și un domn în vârstă și cu soția cu un sindrom vestibular”, ne-a spus medicul de familie din Brăila, Nedelcu Steluța. Întrebată în ce măsură au reușit pacienții ucraineni să acceseze servicii medicale gratuite la Brăila, medicul a dat de înțeles că majoritatea pacienților săi au reușit să acceseze serviciile de care aveau nevoie. ”Da, da, au beneficiat ! Păi, chiar au venit la un moment două paciente tinere, una de vreo 20 și ceva de ani și una de vreo 30 și ceva, care au solicitat trimitere pentru analize și la Ginecologie și s-au dus. Eu zic că nu ar avea de ce să nu fie mulțumite la noi în țară, pentru că li s-au oferit toate posibilitățile de a se investiga. Nu pot să zic că este o patologie anume, aparte. De exemplu, un domn care a venit mai des la cabinet are tratament pentru tensiune. La el în țară a suferit și infarct, iar aici a adus scrisori medicale de acolo traduse. Am mai avut copii mai mici cu răceli, ca la noi. La început venea o doamnă din Odessa care știa limba română și le mai traducea, dar nu a mai venit. Ca să nu întâmpine probleme, eu le-am explicat de la început și acestor ucraineni că trebuie să se programeze. Pentru că, după cum știți, la unele specialități medicale, dacă sunt puțini medici în contract cu Casa, numărul de programări este foarte mare, astfel că se întind pe luni de zile ” a mai spus medicul de familie din Brăila. Așadar, ucrainenii cu statut de refugiat, indiferent că sunt adulți sau copii, au drepturi egale cu cetățenii români, cel puțin atunci când vine vorba de asistență și prevenție medicală. De exemplu, pentru prevenția cancerului de col uterin, în România există un plan național, care prevede, pe de o parte imunizarea fetițelor, pe de altă parte, testarea femeilor în cadrul unor caravane de screening ginecologic. La caravanele de screening, lucrurile par să se miște ceva mai bine pentru refugiatele care ajung la investigații. Pentru că aici beneficiază de un translator și nu trebuie să plătească nimic. Problema este lipsa de informații. În România, prea puține femei știu însă despre această modalitate de a-și face investigațiile medicale gratuite, ce să mai spunem de persoanele refugiate. Fără îndoială, cel puțin la acest capitol, Guvernul ar trebui să aloce mai multe resurse. În acest an, bugetul alocat pentru refugiații din Ucraina este identic cu cel de anul trecut, respectiv 26,4 milioane de lei.
