Luni, 12 septembrie, cu începere de la ora 16.30, Teatrul "Maria Filotti" va fi gazda unui exerciţiu de memorie. Este vorba despre vernisajul unei tulburătoare expoziţii de fotografie, având în centrul ei una dintre marile tragedii produse de regimul comunist din România, în speţă deportările. Titlul expoziţiei: "Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan".
"Expoziţia «Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan» este alcătuită din 28 de panouri în care sunt expuse cronologic şi tematic: situaţia internaţională din anii 50 (ruperea lui Tito de Kominformul stalinist),
elaborarea planului de «dislocare», alcătuirea «listelor negre», pregătirea şi executarea deportării, viaţa în Bărăgan, clădirea caselor, procurarea apei şi mâncării, şcoala, munca, înmormântările, în sfârşit «Domiciliul obligatoriu». Textele explicative sunt completate de sute de fotografii, hărţi şi obiecte, toate provenind din banca de date a Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului. Mărturiile personale sunt transcrieri ale înregistrărilor făcute de colaboratorii CISAC, în cadrul vernisajului fiind lansat şi un audiobook cu fragmente de amintiri", se arată într-un comunicat de presă al Fundaţiei Academia Civică.
La eveniment vor participa reputata scriitoare Ana Blandiana, preşedintele Consiliului Director al Fundaţiei Academia Civică, istoricul şi scriitorul Romulus Rusan, directorul ştiinţific al Centrului de Studii din cadrul Fundaţiei Academia Civică (CISAC), şi tânăra cercetătoare Ioana Boca, directorul executiv al Consiliului Director al Fundaţiei Academia Civică.
De asemenea, cu ocazia acestui vernisaj, va fi lansată în premieră ultima carte apărută la editura Fundaţiei Academia Civică: "Morţi fără morminte în Bărăgan (1951-1956)", avându-l pe post de coordonator pe Romulus Rusan, în colaborare cu Angela Bilcea, Ioana Boca, Andreea Cârstea şi Virginia Ion.
La eveniment vor vorbi Romulus Rusan şi Juvenale Harabagiu, fost deportat, care locuieşte în prezent la Brăila.
"Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan" este o expoziţie ce nu trebuie ratată, pentru că înainte de-a fi o funcţie cerebrală, memoria este un fapt de conştiinţă, dar mai ales o probă de credinţă!
