• la aniversarea celor 164 de ani de la Unirea Principatelor Române, în toate bisericile ortodoxe au fost săvârșite slujbe de mulțumire și au fost trase clopotele lăcașurilor de cult timp de un minut • ÎPS Arhiepiscop Casian s-a rugat, marți, la mormintele făuritorilor Unirii - Costache Negri, Costache Conachi și prințesa Ecaterina Cocuța Vogoride • totodată, ierarhul a oficiat o slujbă de pomenire la mormântul Sultanei, mama lui Alexandru Ioan Cuza, înmormântată la Biserica „Vovidenia” din Galați
Rugă în toate bisericile creștin-ortodoxe din Brăila și din toată România, marți, 24 ianuarie, în Ziua Națională a Unirii Principatelor Române. Cu acest prilej, preoții au oficiat slujbe de mulțumire (Te Deum) și i-au pomenit pe toți cei care au contribuit la înfăptuirea Unirii Moldovei cu Țara Românească, acum 164 de ani. Iar la finele slujbelor religioase, au fost trase clopotele tuturor bisericilor timp de un minut.
„Ziua de 24 ianuarie reprezintă pentru toți românii, din țară și de peste hotare, o sărbătoare națională având o dublă importanță: istorică și religioasă. Din punct de vedere istoric, ziua de 24 ianuarie reprezintă data când principatele române, Moldova și Țara Românească, s-au unit sub conducerea aceluiași domnitor, Alexandru Ioan Cuza”, preciza, marți, purtătorul de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur.
Potrivit sursei citate, în marea sărbătoare a Unirii Principatelor, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos i-a pomenit pe făuritorii Unirii, s-a rugat la mormintele lor și a înălțat rugăciuni de mulțumire pentru realizarea actului fundamental prin care s-au pus bazele statului național unitar român.
Prima oprire a ierarhului fost la biserica din localitatea Țigănești, din nordul județului Galați, lângă mormintele marilor susținători ai Unirii, Costache Conachi și fiica sa, Ecaterina Cocuța Vogoride. De neam boieresc, prințesa Ecaterina Cocuța Vogoride, soția caimacamului Vogoride, potrivnic Unirii din 1859, este cea care s-a implicat în realizarea Unirii Principatelor Române, renunțând la poziția de primă doamnă a țării, sacrificându-și familia pentru a lupta alături de poporul său, pentru unitatea de neam și de credință.
Aici, ierarhul Dunării de Jos a săvârșit slujba Parastasului pentru făuritorii unității naționale și a ținut un cuvânt de învățătură despre cei doi mari patrioți. În continuare, ierarhul a mers în localitatea Costachi Negri, denumită în acea perioadă Mânjina, acolo unde marele scriitor și om politic, Costache Negri, împreună cu Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo și Ion Ghica puneau la cale realizarea idealului unității naționale. La Casa memorială „Costache Negri”, construită în stil țărănesc, cu două cerdace pe stâlpi de lemn, Înaltpreasfinția Sa a săvârșit o slujbă de pomenire pentru oamenii de cultură și politicienii de acum un veac și jumătate, care au contribuit la înfăptuirea Unirii.
„Din localitatea Costachi Negri, ierarhul Dunării de Jos a mers la Biserica „Vovidenia”, din municipiul Galați, care era frecventată de familia Cuza în urmă cu mai bine de 150 de ani și unde a fost înmormântată mama domnitorului. Aici, ierarhul a săvârșit slujba de Te Deum și Parastasul pentru cei care au contribuit la înfăptuirea Unirii Principatelor Române, la 24 ianuarie 1859”, precizează părintele Rareș Bucur.
Înaltpreasfinția Sa le-a amintit celor prezenți despre semnificația pe care o are istoricul moment al Unirii Principatelor Române, înfăptuit în urmă cu 164 de ani, întrucât, la momentul alegerii sale ca domnitor, Alexandru Ioan Cuza era pârcălab de Galați și locuia pe strada care astăzi îi poartă numele. Manifestările dedicate acestei zile au continuat la statuia lui Alexandru Ioan Cuza, situată în imediata apropiere a Muzeului Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos.
