Planurile vizând instalarea de tehnică grea în România arată că Alianţa întăreşte poziţiile la frontierele geopolitice şi că se pregăteşte pentru o confruntare de durată cu Rusia, a estimat preşedintele Academiei pentru Probleme Geopolitice din Moscova, Konstantin Sivkov. Declaraţia a venit la scurt timp după ce generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, a anunţat, la Bucureşti, că o decizie privind prepoziţionarea de echipamente militare grele ale NATO în România va fi luată "foarte curând"
„Astăzi NATO se întăreşte la acele frontiere pe care le-a atins în limitele Pactului de la Varşovia. Cei din Alianţă se pregătesc pentru o confruntare pe termen lung, de aceea îşi consolidează graniţele militare în zonele luate sub controlul lor în a doua jumătate a secolului XX, adică în anii „80-"90", a afirmat analistul rus. Potrivit precizărilor sale, este vorba de desfăşurarea de vehicule blindate, sisteme de arme antiaeriene, avioane de luptă şi artilerie. Ignorând total realitatea momentului, unde Rusia este, de fapt, singura ameninţare la adresa securităţii Europei şi a stabilităţii mondiale, expertul a arătat că riscul luat în calcul de Moscova vizează faptul că „la graniţele noastre, la o distanţă de numai două operaţiuni de front, apar trupe NATO. O astfel de operaţiune durează, potrivit diverselor estimări, între 10 şi 20 zile, adică vorbim de limitele unui termen de o lună. În cazul în care pot efectua astfel de operaţiuni, ei pot ajunge la Moscova", a continuat Sivkov în aceiaşi cheie.
Acţiunile grave ale Rusiei
Cu alte cuvinte, Rusia se simte în pericol, iar prezenţa tehnicii de luptă pe teritoriul României nu convine Kremlinului. Mai mult, el consideră că instalarea de arme grele în România demonstrează că „în esenţă Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale în Europa a eşuat, ceea ce înseamnă că NATO poate amplasa orice, oriunde, dar şi că noi putem face acelaşi lucru".
Aflat la Bucureşti, generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, a anunţat că o decizie privind prepoziţionarea de echipamente militare grele ale NATO în România va fi anunţată "foarte curând" şi s-a arătat sigur că, atunci când acest lucru se va întâmpla, România "va răspunde prompt (...) şi va fi de acord". Breedlove a asigurat, totodată, că NATO acordă o atenţie sporită securităţii Aliaţilor estici, inclusiv a României, în contextul de insecuritate generat de acţiunile agresive ale Rusei împotriva Ucrainei. România este dispusă să găzduiască "orice fel de capabilităţi se decid la nivel NATO", a precizat, în acest context, premierul Victor Ponta.
"Tot ceea ce vă pot eu spune în acest moment, era şi ministrul Apărării acolo, şi şeful Marelui Stat Major, domnul Ciucă, este faptul că România este dispusă să se implice să găzduiască orice fel de capabilităţi se decid la nivel NATO. Mai mult de atât nu am voie să vă spun", a spus Ponta, întrebat de presă dacă discuţiile cu generalul Philip Breedlove s-au referit la amplasarea pe teritoriul României a unor baze noi sau aducerea de către NATO de armament greu.
Şeful Guvernului a adăugat că, în discuţiile avute cu Comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Breedlove, l-a asigurat că, pe plan intern, există tot sprijinul politic pentru ca "România să-şi îndeplinească toate obligaţiile sale care ţin de partea de securitate".
Scutul de la Deveselu
"Eu l-am asigurat pe generalul Breedlove de două lucruri. În primul rând, de faptul că în România există tot sprijinul politic, ştiu că s-a văzut şi cu preşedintele, şi l-am asigurat de faptul că şi în Parlament există tot sprijinul politic pentru ca România să-şi îndeplinească toate obligaţiile sale care ţin de partea de securitate. Adică, să aibă resursele financiare pentru cele două centre care se vor organiza în România de către NATO, toate operaţiunile şi toate exerciţiile comune şi inclusiv partea de dotare a armatei române. Anul viitor, avem primele 12 avioane multirol, dar vom avea şi altele. Şi e important, şi asta l-am asigurat, deşi nu ne este uşor, există un consens politic pe această temă", a mai declarat prim-ministrul.
La rândul său, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a evidenţiat, după discuţii cu Breedlove, natura strict defensivă a scutului de la Deveselu şi caracterul "inacceptabil" al ameninţărilor la adresa aliaţilor pe acest subiect.
"Aurescu a subliniat necesitatea continuării dezvoltării sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, astfel încât, la summit-ul Alianţei de la Varşovia, să fie declarată capabilitatea operaţională iniţială a acesteia, în baza operaţionalizării în 2015 a Facilităţii Aegis Ashore din cadrul Bazei militare Deveselu. În acest context, a evidenţiat natura defensivă a sistemului antirachetă al NATO, sistem care vizează legitima apărare a NATO, în deplină conformitate cu dreptul internaţional. Prin urmare, sunt inacceptabile ameninţările la adresa Aliaţilor în raport cu acest proiect", a subliniat MAE într-un comunicat.
