Absolventa a Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti, Renate Weber a activat in numeroase organizatii pentru apararea drepturilor omului, atit in tara cit si in strainatate. Aflata intr-o vizita la Braila, europarlamentarul liberal a acceptat invitatia de a acorda un interviu in exclusivitate ziarului nostru. Renate Weber a precizat ca trebuie consolidata cultura in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului, ca legislatia trebuie sa fie clara si nu ambigua, cum a fost pina acum. Weber considera ca multe dintre legi au fost adoptate in mod voit cu multe inexactitati, astfel incit sa permita unor persoane sa isi faca afaceri pe spatele statului.
- Cit de bine este consolidata cultura in ceea ce priveste drepturile omului in Romania?
- Cred ca, in general, sintem deficitari la capitolul cunoasterea drepturilor, dar si la cel referitor la indrazneala de a fi foarte vocali in a le reclama, a cere sa ne fie respectate. Din pacate, lucrul acesta continua de ani de zile. La nivel national exista acest sentiment potrivit caruia cetateanul este mic in raport cu statul, care este atotputernic. Rolul promovarii drepturilor omului este de a restabili acest echilibru. Am avut o intrunire aici, la Braila, cu elevii de liceu si am fost impresionata de perceptiile lor. Pot spune ca ne-au luat-o copiii acestia inainte cu mult, pacat ca vor sa plece din tara.
"Avem nevoie de o cultura a respectarii legii"
- Este respectat dreptul la libera exprimare, dreptul la opinie in tara noastra?
- As spune ca, in principiu, da. Totusi, de-a lungul timpului, am tot avut suisuri si coborisuri. Orice cetatean al tarii poate sa-si exprime orice opinie doreste, dar depinde unde face acest lucru. De multe ori ne uitam la presa ca la un indicator al libertatii de exprimare. Presa din Romania spune, din motive care imi scapa, ca este absolut independenta, dar este partizana politic. Eu, in calitate de cetatean, am dreptul constitutional de a fi informat, de a fi corect informat. Daca un ziar sau o televiziune si-ar asuma simpatia politica fata de o formatiune sau alta, mie mi-ar fi mai usor sa discern in legatura cu informatia pe care mi-o da. Faptul ca informatia corecta este ascunsa cumva, pe mine nu ma poate bulversa pentru ca stiu sa-mi iau informatia, dar pe multi dintre noi ii da peste cap si rezultatul este ca oamenii nu mai stiu ce sa inteleaga. Sa stiti ca in strainatate stii: acesta e ziarul stingii, acesta e ziarul dreptei, acesta e ziarul lui Berlusconi. S-a constatat o concentrare a presei catre citeva unghiuri politice, acel pluralism politic de care vorbeam altadata, nu prea s-a mai realizat.
- Mai este mult pina cind in Romania legea va deveni scut si pavaza?
- Aici vorbim despre o cultura a respectarii legii. Legea trebuie sa fie bine facuta si bine aplicata. Noi avem, din pacate, o tendinta de a ocoli prevederile legii. E un obicei care vine de demult, din istorie. In ultimii 18 ani prea multe legi au fost atit de haotice si atit de contradictorii, incit au permis unora sa se strecoare printre hatisuri, in asa fel incit sa faca tot felul de actiuni pe spezele statului, al interesului public. Legile au fost foarte prost concepute, cred ca trebuie sa facem un pic de ordine in acest sistem.
Ordinul nu este mai puternic decit o lege
- De multe ori ne-am confruntat cu situatia in care avem legi, dar acestea ramin niste prevederi de pus in rama cu care nu se lucreaza. De ce se intimpla acest lucru?
- Din mai multe motive. Un prim motiv, si acesta este un repros mare pe care-l fac eu sistemului de tehnica legislativa, este ca legea la noi nu este suficient de clara, astfel incit omul sa inteleaga si aplicarea sa se faca imediat. Ne trebuie norme. Aici trebuie sa spun ca normele, de cele mai multe ori contrazic legea, adauga prevederi la lege, ceea ce este complet neconstitutional. M-am confruntat cu o situatie in anul 1996 cind eram intr-un birou electoral si le-am explicat oamenilor, cu legea in mina, ca asa trebuie facut si am primit raspunsul “Imi pare rau, eu am primit ordinul acesta!”. Ordinul era mai puternic decit o lege si nu e normal.
- De ce apar atitea lacune legislative? Societatea evolueaza prea repede si nu tinem pasul cu ea sau cei care trebuie sa adopte legile nu-si fac treaba riguros, asa cum ar trebui?
- A fost un moment in 2003, cind impreuna cu un grup de colegi, profesori la Facultatea de Drept, specialisti, am facut o analiza si am ajuns la concluzia ca exista atit de multe contraziceri in legislatia noastra, incit am zis ca actele normative au fost in mod voit facute asa, pentru a da posibilitatea unora sa se strecoare. Repet, a fost rezultatul acelei analize.
Rolul societatii civile este de a veghea la buna functionare a institutiilor
- Care este rolul societatii civile in buna functionare a institutiilor, in buna guvernare?
- Cred foarte mult in societatea civila si nu ma refer aici doar la forma organizata, adica asociatii si organizatii neguvernamentale, ci si la capacitatea fiecarei persoane de a se autoorganiza pentru a face bine in societate. Cu cit acest sector se va dezvolta, atunci va exista si o presiune mai mare pentru o buna guvernare. Pe de alta parte, potrivit directivelor europene, multe dintre problemele sociale vor fi transferate fundatiilor, nu vor mai fi rezolvate de institutii. Este regretabil, de exemplu, ca multe dintre asociatiile care se ocupa de protejarea mediului au disparut, in conditiile in care in Romania sint destul de multe probleme in acest sector. Trebuie sa ne recistigam aceasta capacitate de autoorganizare. Rolul acestor organizatii, fie ca sint pentru apararea drepturilor omului, fie ca sint din domeniul social sau de protejare a mediului, este sa vegheze la buna functionare a institutiilor. De asemenea, autoritatile trebuie sa inteleaga ca, desi le aloca fonduri pentru realizarea unor proiecte, trebuie sa accepte si critica. Aici e o problema pentru ca, de obicei, cine da banii vrea sa fie laudat.
"Romania nu a trimis nici un eurosceptic in Parlamentul European"
- Exista opinii ale unor intelectuali care spun ca preluarea legislatiei europene este asemanatoare preluarii “formelor fara fond”. Ei spun ca educatia in spiritul legii nu are atit de mare ecou in spatiul balcanic, o zona cu alta istorie comparativ cu celelalte state europene. Cum comentati aceste puncte de vedere?
- Gasesc aceste puncte de vedere profund gresite. Pot spune ca Romania nu a trimis nici un eurosceptic in Parlamentul European. Exista grupuri din Marea Britanie si din Polonia care au asemenea conceptii. Noi nu, noi credem in constructia europeana. Categoric nu impartasesc aceste puncte de vedere. De altfel, noi aducem o contributie efectiva la politicile europene, lucram foarte bine impreuna. Nu conteaza de unde vii, din ce tara esti, important este sa-ti faci treaba bine. Este o legislatie care se aplica in egala masura atit Romaniei cit si Bulgariei, Germaniei, Frantei, Portugaliei etc. Asta este Uniunea Europeana.
- Vorbim despre preluarea unor sisteme legislative europene sau de adaptarea legilor europene la realitatile romanesti?
- Sint doua situatii: unele au rol de legislatie la nivel european, cu aplicabilitate obligatorie in fiecare stat al Uniunii Europene si altele au caracter de directiva si au la dispozitie o perioada de timp pentru ca statele membre sa reuseasca sa o transpuna in legislatia lor interna. Intr-adevar, transpunerile nu vor fi intotdeauna aceleasi. Spre exemplu, la capitolul referitor la legislatia pentru combaterea discriminarii, Romania este la un nivel foarte bun. Alaturi de noi, mai sint 4 sau 5 tari care au o legislatie atit de bine elaborata. A fost un drum greu, ne-a luat si noua 7 ani pina cind am pus la punct actele normative, dar cind am aderat la Uniunea Europeana deja aveam aceasta legislatie. (Interviu realizat de Daniela TUPEA)
CASETA
Cine este Renate Weber
Militanta a respectarii drepturilor omului, Renate Weber a fost aleasa in noiembrie 2007 deputat in Parlamentul European. In anul 1994 a obtinut o bursa Soros si este “visiting scholar” la Columbia University din New York, Centre for the Study of Human Rights. Renate Weber a fost redactor-sef al Revistei Romane de Drepturile Omului (1993-2004). De asemenea, a detinut functii importante in numeroase organisme de protejare a drepturilor omului: director executiv al Centrului pentru Drepturile Omului - Bucuresti (1993-1998), co-presedinte al Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) (1994-1999), vice-presedinte al International Helsinki Federation for Human Rights - Viena (1994-1996), membra a International Service for Human Rights - Geneva (1995-2003), membra a International Council for Human Rights Policy - Geneva (1997-2004), director al Proiectului "The Status of Women's Rights in Central/Eastern European Countries and the Newly Independent States" al Federatiei Internationale Helsinki pentru Drepturile Omului - Viena (1999-2000) etc. In ianuarie 2000 a fost judecatoare ad-hoc la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului de la Strasbourg.
Renate Weber a detinut, in perioada decembrie 2004 - decembrie 2005, functia de consilier prezidential. La alegerile europarlamentare din 25 noiembrie 2007, a fost aleasa ca deputat in Parlamentul European pentru mandatul 2007-2009.
- Cit de bine este consolidata cultura in ceea ce priveste drepturile omului in Romania?
- Cred ca, in general, sintem deficitari la capitolul cunoasterea drepturilor, dar si la cel referitor la indrazneala de a fi foarte vocali in a le reclama, a cere sa ne fie respectate. Din pacate, lucrul acesta continua de ani de zile. La nivel national exista acest sentiment potrivit caruia cetateanul este mic in raport cu statul, care este atotputernic. Rolul promovarii drepturilor omului este de a restabili acest echilibru. Am avut o intrunire aici, la Braila, cu elevii de liceu si am fost impresionata de perceptiile lor. Pot spune ca ne-au luat-o copiii acestia inainte cu mult, pacat ca vor sa plece din tara.
"Avem nevoie de o cultura a respectarii legii"
- Este respectat dreptul la libera exprimare, dreptul la opinie in tara noastra?
- As spune ca, in principiu, da. Totusi, de-a lungul timpului, am tot avut suisuri si coborisuri. Orice cetatean al tarii poate sa-si exprime orice opinie doreste, dar depinde unde face acest lucru. De multe ori ne uitam la presa ca la un indicator al libertatii de exprimare. Presa din Romania spune, din motive care imi scapa, ca este absolut independenta, dar este partizana politic. Eu, in calitate de cetatean, am dreptul constitutional de a fi informat, de a fi corect informat. Daca un ziar sau o televiziune si-ar asuma simpatia politica fata de o formatiune sau alta, mie mi-ar fi mai usor sa discern in legatura cu informatia pe care mi-o da. Faptul ca informatia corecta este ascunsa cumva, pe mine nu ma poate bulversa pentru ca stiu sa-mi iau informatia, dar pe multi dintre noi ii da peste cap si rezultatul este ca oamenii nu mai stiu ce sa inteleaga. Sa stiti ca in strainatate stii: acesta e ziarul stingii, acesta e ziarul dreptei, acesta e ziarul lui Berlusconi. S-a constatat o concentrare a presei catre citeva unghiuri politice, acel pluralism politic de care vorbeam altadata, nu prea s-a mai realizat.
- Mai este mult pina cind in Romania legea va deveni scut si pavaza?
- Aici vorbim despre o cultura a respectarii legii. Legea trebuie sa fie bine facuta si bine aplicata. Noi avem, din pacate, o tendinta de a ocoli prevederile legii. E un obicei care vine de demult, din istorie. In ultimii 18 ani prea multe legi au fost atit de haotice si atit de contradictorii, incit au permis unora sa se strecoare printre hatisuri, in asa fel incit sa faca tot felul de actiuni pe spezele statului, al interesului public. Legile au fost foarte prost concepute, cred ca trebuie sa facem un pic de ordine in acest sistem.
Ordinul nu este mai puternic decit o lege
- De multe ori ne-am confruntat cu situatia in care avem legi, dar acestea ramin niste prevederi de pus in rama cu care nu se lucreaza. De ce se intimpla acest lucru?
- Din mai multe motive. Un prim motiv, si acesta este un repros mare pe care-l fac eu sistemului de tehnica legislativa, este ca legea la noi nu este suficient de clara, astfel incit omul sa inteleaga si aplicarea sa se faca imediat. Ne trebuie norme. Aici trebuie sa spun ca normele, de cele mai multe ori contrazic legea, adauga prevederi la lege, ceea ce este complet neconstitutional. M-am confruntat cu o situatie in anul 1996 cind eram intr-un birou electoral si le-am explicat oamenilor, cu legea in mina, ca asa trebuie facut si am primit raspunsul “Imi pare rau, eu am primit ordinul acesta!”. Ordinul era mai puternic decit o lege si nu e normal.
- De ce apar atitea lacune legislative? Societatea evolueaza prea repede si nu tinem pasul cu ea sau cei care trebuie sa adopte legile nu-si fac treaba riguros, asa cum ar trebui?
- A fost un moment in 2003, cind impreuna cu un grup de colegi, profesori la Facultatea de Drept, specialisti, am facut o analiza si am ajuns la concluzia ca exista atit de multe contraziceri in legislatia noastra, incit am zis ca actele normative au fost in mod voit facute asa, pentru a da posibilitatea unora sa se strecoare. Repet, a fost rezultatul acelei analize.
Rolul societatii civile este de a veghea la buna functionare a institutiilor
- Care este rolul societatii civile in buna functionare a institutiilor, in buna guvernare?
- Cred foarte mult in societatea civila si nu ma refer aici doar la forma organizata, adica asociatii si organizatii neguvernamentale, ci si la capacitatea fiecarei persoane de a se autoorganiza pentru a face bine in societate. Cu cit acest sector se va dezvolta, atunci va exista si o presiune mai mare pentru o buna guvernare. Pe de alta parte, potrivit directivelor europene, multe dintre problemele sociale vor fi transferate fundatiilor, nu vor mai fi rezolvate de institutii. Este regretabil, de exemplu, ca multe dintre asociatiile care se ocupa de protejarea mediului au disparut, in conditiile in care in Romania sint destul de multe probleme in acest sector. Trebuie sa ne recistigam aceasta capacitate de autoorganizare. Rolul acestor organizatii, fie ca sint pentru apararea drepturilor omului, fie ca sint din domeniul social sau de protejare a mediului, este sa vegheze la buna functionare a institutiilor. De asemenea, autoritatile trebuie sa inteleaga ca, desi le aloca fonduri pentru realizarea unor proiecte, trebuie sa accepte si critica. Aici e o problema pentru ca, de obicei, cine da banii vrea sa fie laudat.
"Romania nu a trimis nici un eurosceptic in Parlamentul European"
- Exista opinii ale unor intelectuali care spun ca preluarea legislatiei europene este asemanatoare preluarii “formelor fara fond”. Ei spun ca educatia in spiritul legii nu are atit de mare ecou in spatiul balcanic, o zona cu alta istorie comparativ cu celelalte state europene. Cum comentati aceste puncte de vedere?
- Gasesc aceste puncte de vedere profund gresite. Pot spune ca Romania nu a trimis nici un eurosceptic in Parlamentul European. Exista grupuri din Marea Britanie si din Polonia care au asemenea conceptii. Noi nu, noi credem in constructia europeana. Categoric nu impartasesc aceste puncte de vedere. De altfel, noi aducem o contributie efectiva la politicile europene, lucram foarte bine impreuna. Nu conteaza de unde vii, din ce tara esti, important este sa-ti faci treaba bine. Este o legislatie care se aplica in egala masura atit Romaniei cit si Bulgariei, Germaniei, Frantei, Portugaliei etc. Asta este Uniunea Europeana.
- Vorbim despre preluarea unor sisteme legislative europene sau de adaptarea legilor europene la realitatile romanesti?
- Sint doua situatii: unele au rol de legislatie la nivel european, cu aplicabilitate obligatorie in fiecare stat al Uniunii Europene si altele au caracter de directiva si au la dispozitie o perioada de timp pentru ca statele membre sa reuseasca sa o transpuna in legislatia lor interna. Intr-adevar, transpunerile nu vor fi intotdeauna aceleasi. Spre exemplu, la capitolul referitor la legislatia pentru combaterea discriminarii, Romania este la un nivel foarte bun. Alaturi de noi, mai sint 4 sau 5 tari care au o legislatie atit de bine elaborata. A fost un drum greu, ne-a luat si noua 7 ani pina cind am pus la punct actele normative, dar cind am aderat la Uniunea Europeana deja aveam aceasta legislatie. (Interviu realizat de Daniela TUPEA)
CASETA
Cine este Renate Weber
Militanta a respectarii drepturilor omului, Renate Weber a fost aleasa in noiembrie 2007 deputat in Parlamentul European. In anul 1994 a obtinut o bursa Soros si este “visiting scholar” la Columbia University din New York, Centre for the Study of Human Rights. Renate Weber a fost redactor-sef al Revistei Romane de Drepturile Omului (1993-2004). De asemenea, a detinut functii importante in numeroase organisme de protejare a drepturilor omului: director executiv al Centrului pentru Drepturile Omului - Bucuresti (1993-1998), co-presedinte al Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) (1994-1999), vice-presedinte al International Helsinki Federation for Human Rights - Viena (1994-1996), membra a International Service for Human Rights - Geneva (1995-2003), membra a International Council for Human Rights Policy - Geneva (1997-2004), director al Proiectului "The Status of Women's Rights in Central/Eastern European Countries and the Newly Independent States" al Federatiei Internationale Helsinki pentru Drepturile Omului - Viena (1999-2000) etc. In ianuarie 2000 a fost judecatoare ad-hoc la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului de la Strasbourg.
Renate Weber a detinut, in perioada decembrie 2004 - decembrie 2005, functia de consilier prezidential. La alegerile europarlamentare din 25 noiembrie 2007, a fost aleasa ca deputat in Parlamentul European pentru mandatul 2007-2009.
