Cheltuielile lunare ale populatiei au fost in trimestrul al treilea al anului trecut de 1.954 lei pe gospodarie, reprezentind 90,3% din veniturile medii, de 2.164 lei pe gospodarie, respectiv 743 lei de persoana, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS).
Cheltuielile lunare s-au situat in perioada iulie-septembrie la 671 lei pe persoana, se arata intr-un comunicat al INS.
In ceea ce priveste veniturile, cele banesti au fost, in medie, de 1.836 lei lunar pe gospodarie (630 lei pe persoana), iar veniturile in natura de 329 lei lunar pe gospodarie (113 lei pe persoana).
Salariile si celelalte venituri asociate lor au reprezentat 53,3% din veniturile totale ale gospodariilor, in crestere cu 2,2 puncte procentuale fata de trimestrul intii al anului trecut, respectiv cu 0,9 puncte procentuale fata de trimestrul al doilea.
La formarea veniturilor au contribuit de asemenea veniturile din prestatii sociale (20,8%), din agricultura (2,9%), din activitati neagricole independente (3,5%) si din proprietate (0,2%) si vinzari de active din patrimoniul gospodariei (2,1%).
Diferente de nivel si, mai ales, de structura intre veniturile gospodariilor s-au inregistrat in functie de mediul de rezidenta, potrivit INS.
Astfel, veniturile gospodariilor din mediul urban au fost cu 36,1% mai mari fata de cele din zona rurala si cu 13,1% mai mari fata de ansamblul gospodariilor.
In orase, 66,2% din veniturile unei familii au provenit din salarii, 19,4% din prestatii sociale, iar veniturile in natura au reprezentat 8,2% din total.
In rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 33% din total. Cea mai mare parte a acestora a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurind 7,2%. In trimestrul trei al anului trecut, o contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor salariale (30,4%) si celor din prestatii sociale (23,4%).
In cazul cheltuielilor gospodariilor, acestea au reprezentat 90,3% din veniturile totale, principalele destinatii fiind consumul de bunuri alimentare, nealimentare (70%), plata impozitelor, contributiilor, cotizatiilor (15,9%), precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamintat, servicii veterinare) - 6,6%.
Cheltuielile pentru investitii, destinate cumpararii sau constructiei de locuinte, cumpararii de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararii de actiuni, detin o pondere mica in cheltuielile populatiei (3,1%).
Nivelul cheltuielilor de consum este mai mare in orase decit la sate, cu 430 lei, in timp ce cele pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 62 lei, potrivit INS.
Motivul acestei situatii este ca in zona rutala 40,8% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii. In urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit doar 17% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Conform clasificarii standard pe destinatii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare si bauturile nealcoolice au detinut, in medie, 40,3% din consumul gospodariilor.
O componenta a consumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legata de locuinta (apa, energie electrica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei).
Astfel, in trimestrul trei al anului trecut, acest segment a atras 18,6% din cheltuielile de consum. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (13,6%) a fost absorbita de consumul de utilitati (apa, energie electrica, gaze naturale si alti combustibili).
Cheltuielile efectuate de gospodarii pentru sanatate (3,9% din cheltuielile de consum) si mai ales cele pentru educatie (0,6%) au inregistrat un nivel scazut, in special din cauza faptului ca satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodariilor se realizeaza in cea mai mare parte prin servicii publice de care acestia beneficiaza in cadrul sistemului asigurarilor sociale sau gratuit.
Cheltuielile lunare s-au situat in perioada iulie-septembrie la 671 lei pe persoana, se arata intr-un comunicat al INS.
In ceea ce priveste veniturile, cele banesti au fost, in medie, de 1.836 lei lunar pe gospodarie (630 lei pe persoana), iar veniturile in natura de 329 lei lunar pe gospodarie (113 lei pe persoana).
Salariile si celelalte venituri asociate lor au reprezentat 53,3% din veniturile totale ale gospodariilor, in crestere cu 2,2 puncte procentuale fata de trimestrul intii al anului trecut, respectiv cu 0,9 puncte procentuale fata de trimestrul al doilea.
La formarea veniturilor au contribuit de asemenea veniturile din prestatii sociale (20,8%), din agricultura (2,9%), din activitati neagricole independente (3,5%) si din proprietate (0,2%) si vinzari de active din patrimoniul gospodariei (2,1%).
Diferente de nivel si, mai ales, de structura intre veniturile gospodariilor s-au inregistrat in functie de mediul de rezidenta, potrivit INS.
Astfel, veniturile gospodariilor din mediul urban au fost cu 36,1% mai mari fata de cele din zona rurala si cu 13,1% mai mari fata de ansamblul gospodariilor.
In orase, 66,2% din veniturile unei familii au provenit din salarii, 19,4% din prestatii sociale, iar veniturile in natura au reprezentat 8,2% din total.
In rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 33% din total. Cea mai mare parte a acestora a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurind 7,2%. In trimestrul trei al anului trecut, o contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor salariale (30,4%) si celor din prestatii sociale (23,4%).
In cazul cheltuielilor gospodariilor, acestea au reprezentat 90,3% din veniturile totale, principalele destinatii fiind consumul de bunuri alimentare, nealimentare (70%), plata impozitelor, contributiilor, cotizatiilor (15,9%), precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamintat, servicii veterinare) - 6,6%.
Cheltuielile pentru investitii, destinate cumpararii sau constructiei de locuinte, cumpararii de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararii de actiuni, detin o pondere mica in cheltuielile populatiei (3,1%).
Nivelul cheltuielilor de consum este mai mare in orase decit la sate, cu 430 lei, in timp ce cele pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 62 lei, potrivit INS.
Motivul acestei situatii este ca in zona rutala 40,8% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii. In urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit doar 17% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Conform clasificarii standard pe destinatii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare si bauturile nealcoolice au detinut, in medie, 40,3% din consumul gospodariilor.
O componenta a consumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legata de locuinta (apa, energie electrica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei).
Astfel, in trimestrul trei al anului trecut, acest segment a atras 18,6% din cheltuielile de consum. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (13,6%) a fost absorbita de consumul de utilitati (apa, energie electrica, gaze naturale si alti combustibili).
Cheltuielile efectuate de gospodarii pentru sanatate (3,9% din cheltuielile de consum) si mai ales cele pentru educatie (0,6%) au inregistrat un nivel scazut, in special din cauza faptului ca satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodariilor se realizeaza in cea mai mare parte prin servicii publice de care acestia beneficiaza in cadrul sistemului asigurarilor sociale sau gratuit.
