• o spune un studiu ISSPOL solicitat de ONG-ul Geeks for Democracy, realizat în perioada 4-11 decembrie, care arată, printre altele că 91% dintre românii chestionaţi resping amnistia şi graţierea pentru fapte de corupţie • rezultatele au fost făcute publice pe 12 decembrie şi potrivit unui comunicat de presă al Geeks for Democracy, dovedesc faptul că nu există o divizare a societăţii româneşti pe subiectul justiţie, aşa cum au tot afirmat liderii PSD-ALDE de la nivel Central • la pachet, mai multe grupuri civice i-au solicitat public preşedintelui Klaus Iohannis organizarea unui referendum pe tema Justiţiei şi cer discuţii cu decidenţii politici şi instituţionali
Veste interesantă legată de controversata temă privind amnistia şi graţierea. Un sondaj realizat în această lună de ISSPOL, la solicitarea ONG-ului Geeks for Democracy arată că 9 din 10 români nu sunt de acord cu amnistia şi graţierea în cazul faptelor de corupţie. Acelaşi studiu demonstrează că aşa gândesc şi 87% dintre votanţii PSD-ALDE. În cadrul unui comunicat al Geeks for Democracy se vorbeşte despre faptul că acest studiu dovedeşte că nu există nicio divizare a societăţii româneşti pe tema Justiţiei, aşa cum nu de puţine ori liderii PSD-ALDE au susţinut.
Trebuie precizat că studiul ISSPOL a fost realizat în perioada 4-11 decembrie, şi dat publicităţii miercuri, 12 decembrie. Şi interesant este că potrivit acestuia, în jur de 90% dintre respondenţi se declară anti amnistie şi graţiere pentru fapte de corupţie, concluzie consecventă pe toate grupurile demografice, preferinţe electorale, regiuni istorice etc.
Potrivit comunicatului de presă, situaţia se prezintă astfel: “91% dintre români se opun graţierii celor condamnaţi pentru corupţie, respectiv amnistiei faptelor de corupţie; 87% dintre românii care au votat cu PSD/ALDE/UDMR la alegerile parlamentare din 2016 se opun graţierii şi amnistiei pentru corupţie; procentul celor care au votat PNL/USR/PMP care se opun este de 96%; 63% dintre români consideră că pedepsele pentru corupţie sunt prea mici; 73% dintre români consideră că viaţa lor este afectată de corupţie în proporţie mare şi foarte mare; 80% dintre români consideră că lupta anticorupţie este importantă pentru ei; 91% dintre români doresc să continuăm să fim parte a Uniunii Europene”.
Trebuie punctat că studiul a fost realizat de ISSPOL, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing/Cercetare via telefon), pe un eşantion reprezentativ naţional de 1.064 de persoane, având o marjă de eroare de ^/-3%.
Mai multe grupuri civice vor referendum pe Legile Justiţiei, dar şi dialog cu decidenţii politici
Odată cu prezentarea acestui rezultat, mai multe organizaţii civice au emis un comunicat de presă pentru a solicita public declanşarea unui referendum pe această temă, dar şi a unor dezbateri cu decidenţii politici şi instituţionali.
“Organizaţiile civice semnatare, active în protestele de stradă care au urmat emiterii OUG 13 şi, ulterior, propunerilor de modificare a legilor Justiţiei şi a codurilor penale,
1) Cer Preşedintelui României să emită de urgenţă decretul de organizare a unui referendum naţional prin care românii să-şi exprime voinţa cu privire la relaxarea sau înăsprirea legislaţiei în materie penală. Amintim că procedura pentru declanşarea acestui referendum a fost deja demarată în ianuarie 2017, Parlamentul avizându-l favorabil în februarie 2017;
2) Cer Guvernului şi majorităţii parlamentare să oprească imediat şi necondiţionat orice proceduri de legiferare privind modificarea legislaţiei penale, inclusiv privind iniţiativele de amnistie şi graţiere;
3) Cer decidenţilor politici şi instituţionali (Preşedintelui Klaus Iohannis, Prim-ministrului Viorica Dăncilă, ministrului Justiţiei - Tudorel Toader, Avocatului Poporului - Victor Ciorbea şi liderilor politici din Comitetul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor, Vasile-Daniel Suciu - PSD, Raluca Turcan - PNL, Dan Barna - USR, Korodi Attila - UDMR, Varujan Vosganian - ALDE, Eugen Tomac - PMP, Varujan Pambuccian - Minorităţi şi Victor - Viorel Ponta - Neafiliaţi) o serie de întâlniri până cel târziu pe 24 decembrie 2018 pentru a discuta despre necesitatea continuării luptei împotriva corupţiei, a respectării independenţei justiţiei şi a domniei legii în România”, se arată în comunicatul acestora.
Este vorba despre: #Acţiunea Civică Galaţi, Asociaţia Aradul Civic, Asociaţia Reactiv Braşov, Braşovul Civic, Corupţia Ucide, Diaspora Franţa Solidară cu România, Euro Aleg 2.0, Geeks for Democracy, Iniţiativa România, Initiativa Timişoara, Protestatari ProDemocraţie Londra, Rădăuţiul Civic
Reset Iaşi, #Rezist Dublin, #Rezist Galaţi, #Rezist Lyon, #Rezist Ingolstadt. şi eu sunt din România, #REZISTENŢA, #Rezist MILANO, #Rezistenţa din Diaspora, Rezistăm şi la Paris, #Rezist WMW, Ştafeta Steagului Uniunii Europene, Umbrela Anticorupţie Cluj, Vă Vedem din Bucureşti, Vă Vedem din Sibiu, VeDem Just - Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie.
După cum se poate observa, din păcate, nicio organizaţie din Brăila nu se numără printre semnatari.
