• răspunde Antonel Tănase, Secretarul General al Guvernului Orban
Aflat în Brăila, recent, cu ocazia punerii în funcţiune a ultramodernei Staţii de comprimare gaze din Siliştea, aparţinând de Transgaz, Secretarul General al Guvernului, Antonel Tănase, ne-a acordat un interviu în exclusivitate. Originar din Galaţi, Tănase este liberal din 1991 şi până în prezent a ocupat o sumedenie de funcţii politice. La ora actuală este trezorier naţional al PNL şi preşedintele PNL sector 3 din Bucureşti. Are două facultăţi (Istorie şi Finanţe Bănci) şi este doctor în economie. În interviu, Tănase vorbeşte despre Transgaz, despre securitatea energetică, dar şi despre securitatea alimentară a României, despre necesitatea unui pact naţional între partidele politice având în vedere situaţia la nivel global. Sănătatea, Educaţia, Administraţia sunt punctele nevralgice unde este nevoie de o reformă profundă, crede Tănase.
- Este aproape un an de când reprezentaţi statul atât în acţionariatul Transelectrica cât şi la Transgaz. Care a fost raţiunea Guvernului Orban de a scoate cele două mari companii de sub tutela ministerelor?
- Normele europene prevăzute în cadrul celui Al Treilea Pachet Energetic, intrate în vigoare în septembrie 2009, prevăd foarte clar obligativitatea unbundling, adică separarea furnizării şi producerii de energie de activitatea operatorilor de reţea de transport energie. Astfel, companiile ce produc energie trebuie separate de companiile care transportă energie, din perspectiva acţionariatului. Acest lucru a însemnat că cele două companii care sunt Operatori de Transport şi Sistem (OTS) în România, Transgaz în privinţa gazelor naturale şi Transelectrica în privinţa energiei electrice trebuie să aibă o Autoritate Publică Tutelară diferită de cea a companiilor care produc energie electrică sau gaze naturale. Astfel, Transgaz şi Transelectrica care anterior s-au aflat în portofoliul Ministerului Economiei, au fost translatate în portofoliul Secretariatului General al Guvernului odată cu fuzionarea Ministerului Economiei cu Ministerul Energiei, la momentul alcătuirii structurii Cabinetului Orban, care a optat pentru o formulă mai suplă, mai eficientă, cu mai puţine ministere de linie, Ministerul Economiei, după cum cunoaşteţi absorbind Ministerul Energiei, pe cel al Turismului şi pe cel al Mediului de Afaceri.
- Deşi sunt vremuri extrem de grele, având în vedere pandemia care a lovit economiile importante ale lumii, Transgaz a continuat să investească frenetic, am putea spune, nu s-a împotmolit şi nici nu s-a blocat din cauza îmbolnăvirilor cu Covid. Cum explicaţi această performanţă?
-Transgaz şi-a îndeplinit pe parcursul anului 2020, planul investiţional aprobat de către acţionari şi de către ANRE. Investiţiile Transgaz în dezvoltarea capacităţii de interconectare şi în proiecte naţionale care să permită conectarea unui număr cât mai mare de comunităţi locale la Sistemul Naţional de Transport gaze naturale reprezintă angajamentul companiei la crearea unei infrastructuri energetice care să permită dezvoltare economică sustenabilă. În anul 2020, SNTGN TRANSGAZ SA a reuşit finalizarea gazoductului Ungheni-Chişinău, a reuşit finalizarea Staţiei de Comprimare gaze naturale de la Bibeşti, iar până la sfârşitul acestei luni va finaliza şi lucrările de execuţie la gazoductul BRUA faza 1. La acestea se adaugă şi alte obiective de investiţii naţionale, destinate racordării localităţilor la reţeaua de gaze precum tronsonul Craiova-Segarcea, aferent gazoductului Craiova- Segarcea-Calafat, conducta Mintia-Brad, magistrala Pojorâta-Vatra Dornei, proiectul de conductă de transport gaze naturale Prunişor- Băile Herculane-Jupa-Obreja şi proiectul Sighetu Marmaţiei-Vişeu de Sus-Borşa.
Transgaz a fost prima companie care a elaborat un “Plan de măsuri în situaţia declarării epidemiei generate de virusul de tip COVID-19, afectării sănătăţii salariaţilor societăţii şi activităţii companiei”, cu circa 10 zile înainte de declararea stării de urgenţă. Au fost dispuse măsuri interne pe 3 linii majore de acţiune şi anume: asigurarea continuităţii serviciului de transport gaze naturale şi siguranţa SNT, minimalizarea efectelor asupra sănătăţii şi securităţii angajaţilor şi asigurarea securităţii obiectivelor. Activitatea de dispecerizare şi echilibrare a funcţionat fără sincope, în condiţii de maximă siguranţă, atât pentru Sistemul Naţional de Transport gaze naturale, cât şi pentru personalul Transgaz, iar activitatea pe şantierele unde se execută lucrările de investiţii s-a desfăşurat în condiţii aproape normale, ţinând cont de actele normative pentru limitarea şi eliminarea contaminării. Este foarte important de subliniat faptul că nu s-au semnalat situaţii majore create de COVID 19 pe şantierele Transgaz, iar acolo unde au apărut astfel de situaţii, mobilizarea a fost exemplară astfel încât activitatea să se desfăşoare în mod continuu. Asta demonstrează că măsurile luate au fost eficiente şi au permis derularea în bune condiţii a proiectelor de investiţii.
- Valoarea lucrărilor de proiectare şi execuţie pentru modernizarea staţiei de comprimare Siliştea este de 34,8 milioane euro. Sună uriaş pentru judeţul Brăila! Această investiţie este benefică pentru ţară, asta e clar, dar pentru comunitatea locală, numită Siliştea, dar pentru judeţul Brăila, explicaţi ce înseamnă.
- Orice investiţie în modernizarea şi dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport gaze naturale este oportună şi benefică şi pentru comunităţile locale unde se află respectivul obiectiv de investiţii, cât şi pentru economia şi societatea românească în general. Proiectul despre care faceţi vorbire devine necesar şi în contextul preluării în sistemul românesc de transport gaze naturale a zăcămintelor de gaze naturale descoperite în Marea Neagră, pentru valorificarea acestora pe piaţa românească şi pe pieţele regionale, ceea ce se înseamnă, cu alte cuvinte, locuri de muncă şi dezvoltare economică pe orizontala economiei româneşti. În plus, creşte siguranţa în aprovizionare a Sistemului Naţional de Transport gaze naturale, ceea ce înseamnă efecte pozitive la nivelul întregii economii naţionale, deci implicit la nivelul judeţului Brăila.
“Independenţa energetică a României este un obiectiv extrem de important”
- Trăim vremuri extrem de complicate atât pe plan intern cât şi pe plan extern, criza sanitară fiind doar una dintre multele necunoscute. În acest context, cât de importantă este independenţa energetică a României?
- În prezent, la nivel internaţional, piaţa energiei se află într-o perioadă de tranziţie, din patru puncte de vedere: tehnologic, climatic, geopolitic şi economic. Aceste evoluţii au impact asupra sectorului energetic atât la nivel european, cât şi naţional. Astfel, România va trebui să se adapteze la aceste tendinţe de pe pieţele internaţionale, dar şi la reaşezările geopolitice ce influenţează parteneriatele strategice, având atât componente de securitate şi investiţii, cât şi de comerţ şi tehnologie. Independenţa energetică a României este un obiectiv extrem de important, un obiectiv de interes naţional strategic, iar toate aceste investiţii în infrastructura de transport gaze naturale au rolul de a permite diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, creşterea securităţii energetice şi reducerea dependenţei energetice a ţării. Politica energetică a României este asigurată, în principal, de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA). În acest sens, vă informăm că în vara acestui an, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a publicat Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, document pe care îl puteţi găsi pe site-ul acestei instituţii.
-Aşadar, cât de departe este România la acest moment de independenţa energetică? Pentru că în acest context mondial este clar că ne-ar prinde tare bine să fim independenţi din punct de vedere energetic.
- Păi, eu zic că în proporţie de 80% obiectivul acesta este atins. Şi în următorii cinci până la zece ani putem să vorbim de independenţa energetică a României. Ce înseamnă lucrul acesta? Că valorificăm practic potenţialul maxim pe care îl avem prin: reactoarele de la Cernavodă, prin valorificarea energiilor curate, pe care se pune accent în perioada următoare, inclusiv în Uniunea Europeană, şi dacă vreţi, valorificarea resurselor strategice pe care le avem la Marea Neagră. Acestea ar fi cele trei direcţii. Mai este o componentă care se numeşte eficienţă. Adică faptul că nu mai consumăm ca nebunii, ci consumăm inteligent. Iar pentru gospodării, punem accent în perioada următoare pe ceea ce înseamnă panouri, celule fotovoltaice şi aşa mai departe. Şi gospodăriile trebuie să aibă o autonomie din punctul acesta de vedere. Dar asta înseamnă şi o educaţie corespunzătore.
-Corect! Dar înseamnă şi bani. Guvernul va mări fondurile alocate pentru Casa Verde?
- Da! Suntem dispuşi să subvenţionăm, să spunem, aceste energii curate. Pentru că aduc eficienţă, şi socială, şi de mediu, şi din punct de vedere economic. Şi nu în ultimul rând, v-am spus, se pune accent pe educaţia sănătoasă a familiei. Adică acea situaţie din trecut în care noi eram obligaţi să facem reciclare cu borcane, hârtie şi aşa mai departe, acum o facem la un alt nivel. Şi de data aceasta, statul investeşte în chestiuni sustenabile, care aduc, în timp, economii şi dezvoltare.
- Apropo de cele două linii mari despre care am vorbit, cumva există nişte discuţii cu PSD-ul, cu partidele, în general? Desigur, un partid este de dreapta, altul de stânga, dar este vorba despre o strategie de ţară. Dumneavoastră faceţi nişte lucruri, apoi să spunem că vine PSD-ul la putere şi spune: «Stai că sunt prea mulţi bani la Casa Verde! Mai bine dăm la Maşina Nouă»! Aşadar, luaţi în calcul să discutaţi cu celelalte partide?
- După integrarea în Uniunea Europeană şi aderarea noastră la NATO cred că un astfel de proiect de ţară la care să adere întreaga clasă politică ar fi de dorit. S-a vorbit despre pact pe Educaţie, despre pact pe Autostrăzi, s-a vorbit de tot felul de puncte din acestea de convergenţă de la care niciun partid să nu facă rabat, să urmeze o linie strategică... Nu s-a reuşit! Aici aveţi dreptate, dar cred că în esenţă, trei-patru puncte strategice are orice partid din România. Acum, aţi văzut, Sănătatea este primordială! Am constatat pe lângă problemele de Sănătate, problemele din Educaţie! Şi după cele din Educaţie am constatat că sunt nişte probleme şi în Administraţie. Deci sunt trei mari sisteme care au nevoie de reformă şi de ajustări din mers. Şi astea se fac printr-un singur element, care se numeşte digitalizare. Aceasta, cum aţi văzut şi la Staţie (n.r. - Staţia de comprimare gaze naturale Siliştea), practic duce la robotizare şi la intervenţia cât mai inteligentă a omului. Pentru că nu mai e nevoie de foarte mulţi angajaţi, ci de monitorizare inteligentă, de verificare şi de a supraveghea, practic, anumite procese. Nu se poate înlătura cu totul intervenţia omului, dar omul trebuie să fie cât mai digital. Şi aici, trebuie să investim în tehnologii, în inteligenţă artificială, în domenii de vârf care să ne aducă cât mai multă prosperitate, cât mai mult confort. Dar în partea cealaltă se produc nişte mutaţii. Cum ar fi în zona socială: distanţarea. Şi se schimbă practic modelul de societate. Asta ne-a învăţat pandemia aceasta. Pe care nu ştim când o vom depăşi.
Securitatea alimentară în atenţia Guvernului
- Securitatea energetică este de importanţă maximă! Dar vine din spate, puternic, securitatea alimentară. Aici, dumneavoastră, la nivel de Guvern aveţi, nu neapărat o strategie, dar măcar o imagine de ansamblu? Pentru că dacă ne uităm la judeţul nostru, ai spune că am supravieţui, pentru că avem Insula Mare. Dar la nivel de ţară, până la urmă, dacă se întâmplă ceva, “Doamne Fereşte!”, trebuie să fii pregătit să rezişti. Noi am rezista în România?
- Rezistăm! Pentru că România, ştiţi, are un potenţial. Şi acesta nu e de poveste. Poate hrăni peste 80 milioane de locuitori. Guvernul investeşte în agricultură. Susţine fermierii. Susţine tot ce înseamnă industriile care acţionează în agricultură. De la culturile de cereale, ferme, acordăm subvenţii, sprijinim fermierii. Avem un plan foarte ambiţios pentru a reface sistemul de irigaţii. Prin îmbunătăţiri funciare şi extinderea sistemelor de irigaţii. Inclusiv marele proiect Siret - Bărăgan, în următorii ani, va fi repus pe tapet. Un proiect gigant de peste 2 miliarde euro, care va aduce o sustenabilitate în agricultură şi pe zona de canale interioare de transport, şi pe zona de agrement, şi pe zona de pescuit. Acestea sunt proiecţiile mari, ca să spun aşa. În afară de asta, cu privire la securitatea alimentară, noi avem un sistem de rezerve de stat bine pus la punct. Inclusiv anul acesta, am reîmprospătat cu peste 100.000 tone de cereale capacităţile. Producţia este, să spun, acoperitoare pentru ceea ce avem nevoie în perioada următoare. Şi din punctul acesta de vedere nu avem derapaje sau semne de a ne îngrijora. Deci securitatea alimentară a României, ca şi securitatea energetică este asigurată. Problemele noastre majore sunt pe cele două sisteme despre care v-am spus: Sănătatea, care este aproape la limită şi sistemul educaţional. Nu ne putem permite să nu asigurăm educaţie copiilor. Şi bineînţeles, forţa de muncă pregătită pentru economie. Dar o economie care se vrea cât mai digitală, mai performantă, cât mai eficientă şi cât mai sigură. (A consemnat Monica PARASCHIV)
