Ministrul german de Interne Hans-Peter Friedrich şi-a exprimat ieri îndoiala cu privire la o aderare apropiată a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. "Se poate ca anularea prevăzută a controalelor pe aeroporturi şi în porturi să fie întârziată în continuare", a declarat ministrul pentru cotidianul regional german Hamburger Abendblatt, adăugând că "nu vede pentru mult timp (de-acum înainte) ca frontierele terestre să fie deschise". "Din nefericire, evoluţia din Bulgaria nu este atât de avansată pe cât puteam spera. România se angajează pe o cale politică îndoielnică. Trebuie să ne uităm, desigur, în cadrul unei aderări a unei ţări la Spaţiul Schengen la situaţia statului de drept", a precizat Hans-Peter Friedrich.
În septembrie, Uniunea Europeană (UE) urmează să analizeze din nou aderarea acestor două foste ţări comuniste la Spaţiul Schengen fără frontiere, după cinci ani de la aderarea lor la Uniune, pe 1 ianuarie 2007. Până de curând, oficialii europeni dădeau de înţeles că în septembrie România şi Bulgaria vor putea adera parţial la Schengen sau că măcar se va anunţa un termen ferm în care această aderare se va produce.
La 18 iulie, Comisia Europeană (CE) a criticat însă dur România, îndemnând-o să restabilească de urgenţă statul de drept, dar şi Bulgaria, pe care a încurajat-o să respecte mai bine independenţa judecătorilor şi să lupte mai serios împotriva corupţiei la nivel înalt.
Elementul „Olanda"
Reacţii precum cea a ministrului german de Interne erau de aşteptat, a declarat, ieri, la RFI , şeful Departamentului Schengen din MAI, Marian Tutilescu, citat de Mediafax.
Tutilescu recunoaşte că şansele României de a primi o veste bună la Consiliul JAI din septembrie au scăzut. "Într-o oarecare măsură era de aşteptat, dar deocamdată nu avem reacţii oficiale. Ca atare, abordarea privind aderarea în două trepte a României şi Bulgariei o vom menţine ca obiectiv pentru următorul Consiliu pe Justiţie şi Afaceri Interne din septembrie. Pentru că România îndeplineşte absolut toate cerinţele tehnice, am stabilit cu ocazia ultimului Consiliu JAI că între raportul pe justiţie şi aderarea la Spaţiul Schengen, între Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi problematica Schengen nu există o legătură juridică şi nu poate fi făcută o legătură juridică, dar pe de altă parte ştim cu toţii că avem nevoie de unanimitate în vot, aşa încât nu exclud posibile reacţii negative la acest Consiliu".
Marian Tutilescu precizează că "din păcate, în Olanda situaţia este la fel de confuză, pentru că să nu uităm că în data de 12 septembrie vor avea alegeri anticipate, Consiliul JAI va avea loc în 19 septembrie, nu există timpul material pentru constituirea şi întrunirea noului Parlament. Ca atare, este posibil ca actualul Parlament olandez şi actualul Guvern olandez, care este unul interimar să nu-şi asume responsabilitatea unei asemenea decizii. Riscul este să pierdem termenul octombrie pentru deschiderea frontierelor aeriene şi maritime şi următorul termen real la care pot fi ridicate controalele la frontierele maritime şi aeriene să fie martie anul viitor".
Întrebat dacă în opinia sa au scăzut şansele ca România să primească o veste bună în septembrie privind aderarea la Schengen, Marian Tutilescu a răspuns: "Sigur, dacă judecăm prin prisma acestor declaraţii publice... repet, nu avem semnale politice clare, semnale oficiale, putem trage o astfel de concluzie, realist vorbind. Pentru că ştiu din experienţa ultimilor ani că o declaraţie publică se bazează pe o decizie politică. Dar nu exclud în totalitate aceste şanse".
La rândul său, ambasadorul german la Bucureşti, Andreas von Mettenheim, a declarat, pentru Mediafax, că, în opinia sa, este exclus ca statele UE să decidă asupra aderării complete la spaţiul Schengen înainte să fi fost publicat în decembrie raportul suplimentar pe MCV, "cu un conţinut satisfăcător".
Menţionând că libera circulaţie în interiorul Uniunii Europene este un bun de mare preţ, diplomatul german precizează că, de aceea, Guvernul federal se implică hotărât pentru ca, odată cu îndeplinirea tuturor condiţiilor, regimul Schengen să poată fi aplicat în întregime şi României, şi Bulgariei.
El a amintit că Germania a condiţionat continuarea procesului de aderare de raportul Comisiei Europene privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi că raportul publicat la 18 iulie relevă progresele făcute de România în cei 5 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, însă se referă şi la preocupările faţă de ireversibilitatea şi sustenabilitatea reformelor, "preocupări care au fost întărite de recentele evoluţii în planul politicii interne a României".
