În ceea ce priveşte aderarea la Schengen, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reamintit că Suedia a fost un susţinător constant al România şi a adăugat că partea română contează pe o decizie pozitivă "la nivelul adecvat" în cursul acestui an.
România şi Bulgaria ar fi urmat să intre în spaţiul Schengen în luna martie, însă, în pofida faptului că cele două ţări îndeplinesc criteriile tehnice, procesul a fost stopat din cauza obiecţiilor politice ale Franţei şi Germaniei şi ale altor state UE, care au cerut rezultate mai convingătoare din partea Bulgariei şi României în combaterea crimei organizate şi corupţiei.
"Pentru România, Suedia este un partener privilegiat în UE", a afirmat secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE român. În acet sens, el a reamintit că Suedia a fost primul stat membru UE care a ratificat Tratatul de aderare al României.
Bogdan Aurescu a mai afirmat că discuţiile cu secretarul de stat suedez pentru afaceri externe au vizat consolidarea cooperării în domeniul energiei şi a salutat proiectele importante în care investitorii suedezi sunt deja implicaţi în România. " Suntem, de asemenea, interesaţi de cooperarea în sectorul energetic, în modernizarea sectorului energetic al României, inclusiv în sectorul energiei regenerabile", a afirmat secretarul de stat pentru afaceri europene.
El a adăugat că pe agenda discuţiilor cu partea suedeză s-a aflat şi proiectul cablului submarin Constanţa-Istanbul, la al cărui studiu de fezabilitate va contribui şi o firmă suedeză, şi a menţionat că guvernele din România şi Suedia acordă o mare importanţă finalizării acestui proiect.
Secretarul de stat pentru afaceri europene a mai declarat că România şi Suedia au poziţii similare în ceea ce priveşte procesul de extindere a UE, Balcanii de Vest şi reformelor Politicii europene de vecinătate, iar ambele ţări susţin Republica Moldova. În acest sens, Aurescu a arătat că partea română este gata să coopereze cu Suedia pentru a implementa proiecte comune în Republica Moldova. Ambele state sunt susţinători fermi ai parcursului european al Republicii Moldova. Părţile au avut şi un schimb aprofundat de opinii privind perspectivele soluţionării conflictului transnistrean. De asemenea, cei doi interlocutori au căzut de acord să continue dialogul privind susţinerea priorităţilor Parteneriatului Estic, în contextul procesului de revizuire a Politicii de Vecinătate a UE.
Pe agenda discuţiilor s-a aflat şi tema cooperării în zona Mării Baltice şi în zona Mării Negre, unde ambele părţi au căzut de acord privind necesitatea schimbului de experienţă privind strategiile UE de la Marea Baltică şi pentru Regiunea Dunării, respectiv în perspectiva viitoarei Strategii UE pentru Marea Neagră. Ambele state au exprimat susţinerea pentru integrarea europeană a Balcanilor de Vest şi a Turciei. Totodată, Aurescu şi Belfrage un avut un schimb de opinii privind situaţia din Nordul Africii.
Nu în ultimul rând, precizează MAE, a fost exprimată coincidenţa de poziţii a celor două state pentru susţinerea întăririi parteneriatului dintre UE şi NATO.
