Cota unică de 16%, aplicată la impozitul pe venit şi la cel pe profit, a fost introdusă la începutul lui 2005, iar nivelul TVA este în prezent de 19%.
"Dacă ni se va cere, în schimbul încheierii unui acord cu Fondul, să majorăm taxele în acest an, s-ar putea să nu-l mai facem deloc. Nu dorim să ajungem în situaţia Ungariei, care a fost nevoită să crească TVA de la 20% la 23%, pentru a-şi majora încasările la buget, în urma acordului de împrumut cu Fondul", au precizat reprezentanţii guvernului.
Guvernul ungar a decis luna trecută să majoreze nivelul TVA cu trei puncte procentuale, la 23%, în cadrul unui plan de relansare economică.
Întrebat de NewsIn dacă România ar fi dispusă să renunţe la un acord cu Fondul dacă acest lucru va presupune majorarea TVA, ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, a răspuns că "Fondul impune anumite restricţii, dar încheierea unui acord cu FMI nu trebuie privită numai din punctul de vedere al majorării taxelor".
Unii analişti au avertizat că majorarea taxelor în acest an dificil pentru economia românească ar putea avea ca efect adâncirea crizei economice, în condiţiile în care companiile se confruntă cu mari greutăţi, pe fondul restrângerii cererii de consum şi a scăderii livrărilor pe pieţele externe.
O delegaţie română, din care fac parte viceguvernatorul BNR Cristian Popa şi secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Bogdan Drăgoi, se află la Washington pentru a negocia cu FMI un împrumut acordat României.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că România ar putea contracta mai multe împrumuturi, de la UE, FMI, dar şi instituţii precum Banca Mondială sau BERD, "condiţionate între ele" şi "pe mai mulţi ani".
Referitor la eventualul împrumut de la FMI, guvernatorul a subliniat că acesta ar avea ca destinaţie protejarea rezervelor valutare, nu finanţarea economiei.
"Împrumutul de la FMI nu se poate lua pur şi simplu, deoarece ar fi vorba despre o infuzie de sume mari, poate fi vorba de 1-2-3 miliarde euro. Ca să nu facem emisiune de monedă, să avem apoi presiune pe inflaţie, noi am lua valuta de la FMI şi am schimba-o în contul nostru de la Washington, punând în loc leii corespondenţi", a explicat Isărescu.
Şeful băncii centrale a precizat că un astfel de împrumut dă "posibilitatea de a majora rezervele valutare fără emisiune monetară, care ar pune presiuni pe inflaţie".
