O localitate din România unde compania canadiană Gabriel Resources intenţiona să deschidă o mină de aur a fost declarată monument istoric, un statut care o protejează de orice activitate minieră. „Întreaga localitate Roşia Montană, pe o rază de 2 kilometri, a fost declarată monument istoric de interes naţional", a declarat Adrian Bălteanu, consilier al ministrului Culturii pentru probleme de Patrimoniu. „Pe un astfel de sit orice exploatare minieră est exclusă", a adăugat Adrian Bălteanu.
Decizia reprezintă o nouă lovitură pentru compania Gabriel Resources care intenţiona să extragă de la Roşia Montană aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint pe o perioadă de 16 ani, prin utilizarea a 12.000 de tone de cianură pe an. Potrivit experţilor, acest proiect prezintă riscuri de poluare şi riscă să distrugă o serie de galerii miniere care datează din epoca romană, unice în Europa.
„Ministerul Culturii se ocupă în sfârşit de protecţia patrimoniului", a declarat profesorul de istorie Ioan Piso, unul din oponenţii proiectului anunţat de Gabriel Resources. Potrivit lui Ioan Piso, Roşia Montană a figurat pe lista monumentelor istorice până în 2004, când sit-ul a fost scos de pe această listă, una din numeroasele ilegalităţi care au avut loc pe parcursul acestui proiect.
Reprezentanţii companiei Gabriel Resources nu au dorit să comenteze decizia autorităţilor de la Bucureşti. După ce a aşteptat timp de 15 ani o autorizaţie a Ministerului Mediului care i-ar fi permis să demareze lucrările, în luna iulie a anului trecut compania canadiană a anunţat că a demarat procedura de arbitraj internaţional în dosarul Roşia Montană pentru a cere despăgubiri din cauza „multiplelor încălcări ale tratatelor de investiţii".
Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) intenţionează să dezvolte la Roşia Montană cea mai modernă mină din România. Compania a fost înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, acţionari fiind compania minieră de stat Minvest Deva - cu 19,31% şi Gabriel Resources - cu 80,69%.
