De când s-a instalat gerul, risipa de apă potabilă a atins cote record în Brăila. Marţi, 31 ianuarie, volumul de apă livrat în sistem de Compania de Utilităţi Publice "Dunărea" s-a ridicat la 73.000 metri cubi, cu 20.000 mc mai mult decât într-o zi obişnuită. "Este cel mai mare consum înregistrat, pe o zi, în ultimii cinci ani", ne-a declarat Constantin Toma, directorul tehnic al CUP "Dunărea". De unde a apărut acest consum exagerat? Din cauza canalelor lăsate deschise non-stop pentru a nu îngheţa. Acest fenomen este întâlnit în foarte multe dintre curţile necontorizate, dar şi la cişmelele stradale care încă mai funcţionează pe raza municipiului. Fiindcă nu au contor şi nu plătesc în funcţie de cât consumă, brăilenii racordaţi în regim pauşal preferă să lase robinetul deschis decât să izoleze corespunzător cişmelele din curţile proprii sau de pe stradă. Este vorba despre aceiaşi brăileni care, vara, folosesc apă la discreţie pentru a-şi spăla maşina sau pentru a-şi uda grădinile. Comportamentul lor este generat de faptul că nu plătesc atât cât consumă, cum fac cei contorizaţi, ci în funcţie de anumite normative. Există patru criterii după care se stabileşte consumul lunar al abonaţilor necontorizaţi. Astfel, gradul IV de confort îi vizează pe cei care se alimentează cu apă de la cişmelele stradale. Pentru aceştia se ia în calcul un consum lunar de apă de 1,2 mc/persoană. În gradul III de confort se încadrează cei care se alimentează de la o cişmea aflată pe limita proprietăţii. Aceştia plătesc lunar 2,4 mc/persoană. La gradul II de confort intră cei ce dispun de robinete cu apă în casă (baie, bucătărie) dar nu sunt racordaţi la reţeaua de canalizare. Acestora li se impune să achite un consum lunar calculat la 6,3 mc/persoană. În fine, la gradul I de confort sunt încadraţi consumatorii care au robinete în casă şi sunt racordaţi la canalizare. Norma de plată pentru aceştia este de 8,4 mc/lună/persoană. După cum ne-a informat directorul Toma, cei mai mulţi dintre consumatorii necontorizaţi se încadrează la gradul III de confort, adică dispun doar de o cişmea în curte. În 2011, la această categorie intrau 6.655 curţi din municipiu. La gradul IV de confort existau 2.188 de familii ce se alimentau de la cele 88 de cişmele stradale existente în oraş; la gradul II intrau 1.329 de familii, iar la gradul I doar 93. "Consumatorii necontorizaţi care se alimentează de la cişmeaua din curte, adică cei încadraţi la gradul III de confort, generează, în perioadele geroase, cele mai multe probleme legate de risipa de apă. Din comoditate, cei mai mulţi dintre aceştia nu îşi izolează cişmelele, preferând să lase apa să curgă zi şi noapte, ca să nu îngheţe. Asta duce la tot felul de probleme. Ca să facem faţă consumului foarte mare de apă, trebuie să forţăm la maximum echipamentele de pompare, ceea ce poate provoca avarii grave în sistem", ne-a explicat directorul tehnic al CUP "Dunărea". După cum v-am mai informat, în ediţia de ieri a cotidianului nostru, din cauza canalelor lăsate să curgă fără oprire, mulţi brăileni care locuiesc în cartierele de case se plâng că au probleme cu presiunea la robinet.
"Apa scursă de la vecinul îmi intră în curte şi îmi afectează casa"
Singura modalitate pentru stoparea risipei este contorizarea individuală a tuturor consumatorilor de pe raza municipiului. Există, în prezent, peste 8.000 de curţi racordate la reţea care nu au contor. În plus, circa 2.200 de familii depind încă de cişmelele stradale. Problema se va rezolva parţial, odată cu extinderea reţelei de apă şi canalizare în toate cartierele periferice, prin Programul Operaţional de Mediu, proiect finanţat cu bani europeni, care a început din toamna anului trecut. În acest proiect sunt prevăzute fonduri pentru contorizarea a 4.300 de curţi. Nu există, însă, o soluţie pentru montarea de contoare şi pe celelalte câteva mii de proprietăţi ce nu sunt incluse în POS-ul de mediu. Teoretic, Primăria ar trebui să se ocupe de acest aspect, însă edilii locali spun că nu există bani la buget pentru această operaţiune. Conducerea CUP "Dunărea" se declară convinsă că dacă s-ar stabili în Consiliul Local norme de plată mai mari pentru curţile necontorizate, abonaţii s-ar grăbi să-şi monteze singuri contor. "La Galaţi, norma de plată pentru regimul pauşal este de 10 mc/persoană, nu de 2,4 mc, cum este la noi, la categoria a III-a. Dacă s-ar lua şi la noi o astfel de măsură, cu siguranţă că foarte mulţi ar prefera să investească într-un contor individual, decât să mai plătească la pauşal", ne-a declarat directorul Toma. Acesta ne-a dat asigurări că risipa de apă din această perioadă nu se regăseşte pe facturile plătite de consumatori. "Nu avem cum să îi taxăm pe cei care au contor mai mult decât consumă. Toată această risipă duce la pierderi în bugetul companiei de apă şi generează probleme în ceea ce priveşte investiţii aflate în derulare", ne-a explicat directorul tehnic al CUP "Dunărea".
Canalele lăsate deschise non-stop nu generează, însă, doar probleme legate de costuri. Pe Str. Vadul Olangeriei, din cartierul Comorofca, unii locatari se plâng că de la cişmelele vecinilor li se inundă curţile şi le sunt afectate casele. "Strada este în pantă, iar apa de la vecinul de la numărul 57 se scurge pe trotuar, unde se formează baraj de gheaţă, din cauza gerului. Din acest motiv, apa e deviată şi intră la mine în curte. A început să se infiltreze şi la fundaţia casei, am probleme foarte mari. I-am spus vecinului să mai închidă canalul, dar nu vrea să înţeleagă. Aşa se întâmplă în fiecare iarnă, când e ger. Degeaba am făcut reclamaţii la regia de apă, nimeni nu se implică să ia măsuri împotriva celor care consumă atâta apă, pentru că nu sunt în stare să-şi izoleze cum trebuie canalul din curte", ne-a declarat Alexandru Giurgiu, proprietarul casei afectate de apa scursă de la vecin.
