Garda Financiară Brăila cere sprijinul primăriilor de judeţ pentru depistarea evazioniştilor în agricultură, deci pentru combaterea unui fenomen cu efecte grav negative asupra economiei. Ieri, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, şeful GF Brăila, Marcel Constantin, a lansat un apel către edilii de comune cărora le cere să anunţe instituţia cu privire la orice acţiune suspectă în sectorul de activitate agricultură, mai ales acum, în plină campanie de recoltare, când se dau marile tunuri evazioniste. Apelul vine într-un context delicat pentru instituţia brăileană, întrucât activitatea la semestru s-a caracterizat prin indicatori inferiori semestrului I din 2010, după cum a recunoscut chiar Constantin. "Activitatea Gărzii Financiare Secţia Judeţeană Brăila pe semestrul I s-a concretizat conform sarcinilor date de eşalonul superior (...) mai mult pe calitatea actului de control şi nu pe cantitate - însemnând număr de amenzi şi valoarea acestora - şi ne-am axat mai mult pe activitatea infracţională. Obiectivul prioritar a fost tematica de control în agricultură privind producerea şi comercializarea produselor agricole. Împreună cu celelalte instituţii de control, am acţionat conform unui plan comun atât pe principalele artere de circulaţie cât şi direct la sediul agenţilor economici cu activitate de agricultură. În cursul semestrului I din 2011 au fost întocmite 21 de dosare penale cu un prejudiciu estimat la bugetul statului, constând în TVA şi impozit pe profit, de circa 357 miliarde lei", a spus sursa citată, adăugând că faptele infracţionale au constat în producerea de facturi fictive de către diverşi furnizori către diverşi beneficiari, care cu bună ştiinţă au acceptat tranzacţiile şi pe care le-au înregistrat în evidenţa contabilă pentru a beneficia de rambursări de TVA.
La dosare penale GF Brăila stă mai bine ca anul trecut
O situaţia comparativă cu semestrul I al anului trecut arată că, per ansamblu, indicatorii GF Brăila de la finele lunii iunie a.c. sunt mai slabi. Concret, în acest an s-a reuşit verificarea a doar 1.510 operatori economici faţă de 2.180 în semestrul I 2010, fiind încheiate 1.965 acte de control faţă de 2.289 anul trecut. Astfel, numărul total de amenzi aplicate a fost de 802, cu o valoare totală de 14,5 miliarde lei, adică undeva la jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Singurul indicator unde situaţia este mai bună decât în 2010 este numărul de dosare şi valoarea prejudiciului estimat pentru fiecare în parte: în acest an au fost întocmite 37 de dosare (31 dosare în 2010) cu un prejudiciu de 516 miliarde lei (doar 89 miliarde în 2010 de peste 5 ori mai puţin decât în acest an).
O explicaţie a acestor rezultate ar fi aceea că instituţia are tot mai puţin personal pe partea de control. Constantin s-a plâns că a mai rămas cu doar cinci echipe a câte doi comisari la control. "Proiectul de hotărâre privind reorganizarea Gărzii Financiare a fost lansat încă de la începutul anului 2011, fapt ce a condus semnificativ la scăderea eficienţei activităţii comisarilor în control. La înfiinţarea Gărzii Financiare, în anul 1991, secţia judeţeană Brăila avea 32 de comisari, la data de 1 ianuarie 2004 odată cu înfiinţarea ANAF avea 26 de posturi, iar în prezent 14", se arată în raportul de activitate la semestru al instituţiei.
Totuşi, nu este lipsit de importanţă faptul că, în cursul primului semestru al anului trecut, la conducerea GF Brăila nu a fost Marcel Constantin, el revenind la cârma instituţiei abia din mai 2010 când, la nivel naţional, după verdictul de neconstituţionalitate, au fost repuşi pe funcţie foştii conducători daţi jos odată cu înfiinţarea posturilor de directori coordonatori.
Nici Vama nu a reuşit să atingă ţinta
La rândul său, conducerea Vămii Brăila a prezentat raportul la finele aceleiaşi perioade, ocazie cu care a reieşit că şi această instituţie a avut probleme în atingerea target-ului stabilit de ANAF. De exemplu, la norma de încasări de 48,6 milioane de lei, Vama Brăila a anunţat realizarea numai a sumei de 42,25 milioane de lei, de unde rezultă că per ansamblu procentul de realizare a ţintei este de aproape 87%. "Nivelul încasărilor a fost uşor mai scăzut în anul 2011 faţă de 2010 datorită diminuării încasărilor din TVA, urmare a faptului că în acest an un mare importator şi mare contribuabil la bugetul de stat (este vorba despre SC «Laminorul») a obţinut certificat de amânare la plata TVA. De exemplu, în semestrul I al anului trecut societatea a plătit TVA în cuantum de 21,41 milioane lei, iar în acest an a reuşit amânarea la plată a 38,17 milioane de lei. Dacă suma amânată la plată ar fi fost achitată, încasările la primul semestru al acestui an ar fi fost de 80,42 milioane lei, respectiv la nivelul de peste 165% faţă de încasările aceleiaşi perioade a anului 2010", a venit explicaţia din partea directorului executiv al instituţiei, Ştefan Dumitrel.
Finanţele şi-au depăşit target-ul la semestru
În cadrul aceleiaşi şedinţe de Colegiu Prefectural şi-a prezentat indicatorii la semestru şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Brăila, în cazul căreia rezultatele arată cu mult mai bine decât ale colegilor de la Gardă. Concret, la un target de încasări la bugetul de stat general consolidat stabilit de ANAF de 340,53 milioane lei, instituţia locală a raportat un plus de 2 procente. Mai concret, Finanţele au adunat aproape 348,8 milioane de lei la buget. "Din datele prezentate reiese că singurul buget la care
realizările s-au situat sub nivelul programat este bugetul de stat, iar în cadrul acestuia, taxa pe valoarea adăugată s-a realizat numai în proporţie de 61,32%. Cauza principală a nerealizării acestei surse de venit a fost deteminată de volumul mare de rambursări de TVA înregistrate în semestul l 2011. (...) Pentru a preveni frauda în domeniul rambursărilor de TVA, toate sumele mari de rambursat, precum şi unele sume de rambursat selectate după anumite criterii au fost soluţionate numai după un control anticipat", a explicat Ilie Decă, directorul executiv al DGFP Brăila.
