* Codul Administrativ aprobat prin ordonanță de urgență, aduce un val de schimbări și la nivelul administrației brăilene * pensii speciale pentru aleși, responsabilitate mai mare pentru funcționari, dar și alte modificări importante la modul în care se votează proiectele în mini-Parlamentul brăilean * politicienii din Brăila au afișat păreri împărțite * fostul premier al României, Mihai Tudose dezaprobă lipsa dezbaterii publice, dar este de acord cu unele modificări * liderul PNL Brăila Alexandru Dănăilă avertizează că se vor produce abuzuri
Se schimbă regulile jocului în ceea ce privește modul în care funcționarii publici răspund pentru modul în care pun în aplicare proiectele solicitate de liderii administrației, în sensul că vor fi nevoiți să dea socoteală pentru eventuale greșeli. Este vorba despre aprobarea Codului Administrativ prin Ordonanță de Urgență, pe 25 iunie, de către Guvernul Viorica Dăncilă, proiect de aproape 300 de pagini care, cel puțin la nivel teoretic, își propune să clarifice modul în care este structurată și în care funcționează administrația publică în România, integrând mai multe acte normative existente. Acesta a fost totuși criticat dur de președintele României Klaus Iohannis, dar și de către reprezentanții opoziției, în special pentru că proiectul a fost aprobat de Guvern, pe repede înainte, în contextul în care o inițiativă aproape identică, dezbătută în trecut în Parlament, a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională. Una peste alta, odată publicată în Monitorul Oficial, OUG privind Codul Administrativ impune o serie de modificări importante în ceea ce privește modul în care funcționează administrația. Pe scurt, printre cele mai importante noutăți se numără: mutarea responsabilității primarilor și președinților CJ către funcționarii publici, atunci când vine vorba de semnarea și asumarea actelor administrative; proiectele care vizează administrarea patrimoniului, adoptate doar cu votul a jumătate plus unu din consilierii în funcție, față de cele două treimi din voturi necesare până acum (excepție făcând transferul de proprietate); faptul că Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu mai avizează organigrama autorităților locale; de asemenea, pensii speciale pentru primari, viceprimari, președinți de consilii județene și vicepreședinți. OUG mai prevede și că Președintele este obligat să numească un ministru în termen de 10 zile și că poate refuza o singură propunere, precum și alte elemente care au stârnit îngrijorarea partidelor de opoziție și nu numai. USR-iștii chiar au cerut Avocatului Poporului să atace ordonanța la Curtea Constituțională. În acest context, redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au luat legătura cu primarul Brăilei Marian Dragomir, cu președintele CJ Francisk Chiriac, dar și cu mai mulți performeri ai scenei politice brăilene din opoziție, pentru a vedea ce opinie au în legătură cu Codul Administrativ.
Dragomir și Chiriac, împotriva pensiilor speciale
Apropo de indemnizația pentru limita de vârstă, Codul Administrativ stabilește și formula de calcul a acestora. Mai exact, cuantumul "pensiei speciale" este un produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară în plată a primarilor. Ceea ce înseamnă că la leafa netă de 18.720 lei pe lună, cât iau primarul Marian Dragomir și președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac de la 1 ianuarie, după bifarea acestui prim mandat, fiecare ar beneficia la pensionare de o indemnizație de 3.594 lei. Dacă, de exemplu, ar mai obține încă un mandat, când vor ieși la pensie cei doi ar putea avea 7.188 lei pe lună fiecare, iar după al treilea mandat - 10.782 lei. Trebuie totuși precizat că potrivit codului administrativ, banii pentru pensiile aleșilor locali vor fi asigurați de la bugetele primăriilor.
La momentul discuției cu redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei", Codul Administrativ nu fusese încă publicat în Monitorul Oficial, astfel că atât Dragomir, cât și Chiriac au declarat că nu au reușit să analizeze în detaliu proiectul. Chiar și așa, ambii au precizat că sunt împotriva pensiilor speciale. Mai mult, Dragomir a afirmat că "nimeni în România nu ar trebui să beneficieze de pensii speciale niciodată", ci doar să se respecte principiul contributivității. La rândul său, Chiriac a dorit să puncteze că ar fi fost mult mai normal ca președinții de CJ să primească salarii și ulterior să li se calculeze punctul de pensie în funcție de leafa încasată.
Cât despre măsura responsabilizării funcționarilor, Dragomir a afirmat că aceasta ar fi valabilă și în prezent, dar într-o altă formă, însă a ținut să puncteze că nu va fugi niciodată de semnătură, dovadă că nu a angajat un manager al municipiului. La rândul său, Chiriac și-a manifestat mulțumirea în privința faptului că în sfârșit funcționarii nu vor mai avea posibilitatea să fugă de responsabilitate și să o arunce strict în "spinarea" ordonatorilor principali de credite ca până acum. De asemenea, șeful CJ a adăugat și că va fi de mare ajutor și măsura privind adoptarea proiectelor legate de patrimoniu cu jumătate plus unu din numărul total al consilierilor în funcție.
Și președintele PSD Brăila, senatorul Ion Rotaru, a lăudat codul administrativ, precizând că era necesară adoptarea acestuia, deoarece a făcut ordine în legile existente care vizau administrația. Cât despre indemnizații, Rotaru a punctat că i se pare o măsură care face dreptate primarilor ce nu beneficiau de pensii, deși unii au chiar cinci mandate.
Tudose: «Primarul stabilește oportunitatea. Viza de legalitate e mai încolo»
Fostul premier al României, Mihai Tudose (vicepreședinte Pro România) a afirmat că Guvernul Viorica Dăncilă a adoptat codul administrativ prin ordonanță de urgență doar pentru a nu fi atacat la Curtea Constituțională de partidele parlamentare, deși nu este o abordare prea inteligentă, ținând cont de importanța subiectului și de discuțiile generate tocmai din pricina acestei abordări. Chiar și așa, Tudose a dorit să sublinieze că dincolo de orice ipocrizie, codul administrativ era necesar și vine și cu unele lucruri bune, cum ar fi asumarea faptului că se fac numiri politice la nivel administrativ, dar are și elemente discutabile. În ceea ce privește pasarea responsabilității de la primari la directori și funcționari publici, Tudose a precizat că i se pare un lucru normal, având în vedere că este o chestiune cu care se confruntă chiar și Guvernul.
"Domnule, un primar, un ministru, nu poate să fie în același timp și foarte bun economist, jurist, și foarte bun pe achiziții, și pe mai ce vreți dumneavoastră, fiindcă aici sunt servicii de suport care avizează actul. Pentru că și la Primăria Brăila există viză de la Economic, de exemplu. Până la urmă primarul chiar semnează «ca primarul», nu stabilește dacă e legal sau nu. Primarul stabilește oportunitatea. Viza de legalitate e mai încolo. Dacă se întâmplă ceva, ghici ce? Răspunde doar primarul. Cel de la juridic sau cel de la economic care a spus că e bine, nu răspunde. Nu mi se pare în regulă", a declarat Tudose, cu mențiunea că dacă tot s-au mărit lefurile, să existe și asumare.
Sursa citată a mai adăugat că este de acord și cu aprobarea proiectelor legate de patrimoniu cu 50% plus 1, făcând o comparație cu faptul că unii primari sunt aleși de populație chiar și cu 15%, prin urmare problema nu ar trebui privită atât de drastic. Tudose a mai adăugat că deși comentariul său poate supăra, nu are nimic împotriva pensiilor speciale pentru primari, deoarece munca depusă de aceștia, în unele cazuri pentru mai multe mandate, nu poate rămâne nerecompensată după pensionare.
Liberalii avertizează asupra posibilelor abuzuri
Președintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, consideră că este specific Guvernului PSD să adopte ordonanțe de urgență pe probleme extrem de importante care ar trebui dezbătute. Acesta a dorit să avertizeze că multe dintre prevederile codului administrativ vor produce efecte negative pe termen lung. Dănăilă a făcut referire în mod special la proiectele legate de patrimoniu care pot fi aprobate de acum de jumătate plus unu dintre consilieri, ceea ce deschide o poartă primarilor și președinților PSD să își urmărească propriile interese fără să mai dezbată proiectele în plen. Dănăilă a precizat că nu are nimic împotriva pensiilor speciale în cazul primarilor responsabili. Cât despre pasarea responsabilității către funcționari, liberalul a subliniat că în realitate se urmărește înlăturarea celor care nu au apartenență la PSD, astfel că suspectează că va urma un val de concedieri.
"Mi se pare o greșeală pe care Guvernul PSD cu siguranță o va deconta", a mai precizat Dănăilă.
Botea, de acord cu unele prevederi ale Codului Administrativ
Liderul PMP Brăila, Viorel Botea s-a arătat din start împotriva pensiilor speciale, reamintind faptul că partidul său are un proiect legislativ privind eliminarea acestora. Botea a adăugat că măsura privind aprobarea proiectelor de patrimoniu cu jumătate plus unu poate fi benefică în unele situații când unii consilieri profită de situație și blochează proiecte benefice pentru comunitate doar din ambiții politice. Și pasarea responsabilității către funcționari este o măsură bună din punctul de vedere al PMP-istului.
Președintele USR Brăila, Cătălin Stancu nu a putut fi contactat pentru a ne prezenta un punct de vedere asupra codului administrativ. Până ieri, la ora închiderii ediției print a cotidianului “Obiectiv” Codul Administrativ nu fusese încă publicat în M.O.
