La doar câteva luni după ce Primăria a schimbat foaia, mărindu-le substanţial taxele, pe bună dreptate, în funcţie de suprafaţa ocupată în dreptul falezei, "băieţii deştepţi" de la Dunăre, adică brăilenii cu bani care s-au pricopsit cu ponton personal pe fluviu, au început să dea semne de nervozitate. După cum se ştie, pontoanele private s-au înmulţit în ultimii trei ani, după ce municipalitatea a decis să închirieze porţiuni de mal în dreptul cărora pot fi acostate respectivele ambarcaţiuni. În urmă cu un an, o anchetă jurnalistică efectuată de cotidianul nostru a relevat faptul că închirierea s-a făcut pe principiul "primul venit, primul servit", astfel că zonele în cauză au revenit celor mai bine informaţi dintre amatorii de astfel de facilităţi.
În general, contractele s-au semnat între Primărie şi firmele care aparţin proprietarilor de pontoane. Printre acestea figurează "Farex", "Eleny", "Apan", "Hercules", "Alco Plus", "Lemi Star", "Sierra Quadrant" sau "Risk". Au fost însă şi persoane fizice care au închiriat porţiuni de mal în nume personal, cum ar fi liberalul Alexandru Dănăilă sau omul de afaceri Simion Cloşcă.
Până în urmă cu câteva luni, toţi chiriaşii achitau o sumă fixă în dolari, la cursul de schimb al momentului, iar din august 2010 s-a trecut la plata în funcţie de lungimea pontonului. Noul sistem îi avantajează pe cei cu pontoanele mai mici, dar îi obligă pe cei ce au închiriat câteva zeci de metri să plătească dublu. Loviţi, probabil, şi de criza financiară, unii dintre cei care se făleau, acum câteva luni, cu propria bucăţică de Dunăre, se gândesc să renunţe la acest privilegiu, pe motiv că nu îi mai ţin buzunarele. "Am avut discuţii cu proprietari de pontoane care mi-au spus că li se pare că plătesc prea mult. Culmea e că se plângeau unii dintre cei care nu au închiriat prea mulţi metri liniari de mal. Am făcut de faţă cu ei un calcul simplu, din care reiese că acum chiria e mai mică decât înainte şi n-au mai avut ce să zică. Alţii voiau să cedeze câţiva metri din lungimea închiriată. De exemplu, dacă plăteşte chirie pe 20 de metri de mal, voiau să le scad doi-trei metri, ca să dea mai puţin. Le-am explicat că nu se poate aşa. Ori renunţă la 10 metri, ca să existe posibilitatea de a se închiria spaţiu pentru altcineva care ar fi interesat să acosteze un ponton, ori plăteşte în continuare pentru întreaga lungime aflată sub contract", ne-a explicat Dan Gheorghe, şeful Serviciului de Transport Public Local de Călători şi Administrare Portuară (STPLCAP) Brăila. Această instituţie a luat fiinţă în urmă cu două luni, prin comasarea Serviciului de Transport Public cu fostul Serviciu Public de Administrare Portuară şi Transport Naval, al cărui şef era Nicolae Balaban. În urma reorganizării, Balaban a renunţat la funcţie, iar şefia i-a revenit lui Dan Gheorghe.
Suprafaţa de faleză administrată de STPLCAP Brăila se întinde de la kilometrul fluvial 170 plus 800 m, până la km fl. 172 plus 875 m. Mai exact, este vorba despre porţiunea cuprinsă între noul sediu al Căpităniei Brăila şi trecerea bac IMB. Sunt, aşadar, 2 kilometri şi 75 metri de mal, din care se scad, însă, cei circa 200 metri ai Bazei Nautice, aflaţi în administrarea SC "Braicar" SA. În concluzie, STPLCAP dispune de circa 1,9 km de faleză, lungime închiriată, în momentul de faţă, unui număr de 45 de clienţi. Aceştia se pot considera fericiţi, în comparaţie cu cei circa 220 de barcagii, ce împart o lungime de mal de doar 200 metri, Baza Nautică fiind plină până la refuz.
Barcagiii plătesc până în150 lei pe lună, pentru 1-2 metri cât au la dispoziţie să-şi amareze ambarcaţiunea pe pontoanele Bazei. Sumele achitate de proprietarii de pontoane individuale sunt sensibil mai mari. Noul sistem de calcul al chiriei a fost stabilit prin Hotărârea de Consiliu Local Municipal nr. 146, din luna mai 2010. Potrivit respectivei HCLM, chiriaşii au de achitat 1,04 lei per metru liniar de cheu per zi, în zona de mal amenajată, adică aceea cuprinsă între sediul Căpităniei şi Baza Nautică. Pentru zona neamenajată, dintre Baza Nautică şi Trecerea Bac "Stânca", se percep 0,78 lei per metru liniar de mal per zi. Înainte de această reglementare, chiriaşii plăteau 8 dolari pe zi, pentru zona amenajată, şi 4 dolari pe zi, pentru zona neamenajată, indiferent de porţiunea de mal închiriată. Se achitau, aşadar, 240 de dolari, respectiv 120 dolari pe lună. La cursul actual, asta înseamnă o sumă fixă de circa 740 lei, respectiv 370 lei pe lună. În prezent, pentru zona amenajată se achită 468 lei pe lună, la un ponton de 15 metri lungime, iar suma poate ajunge până la 1.560 lei pe lună, pentru cele mai lungi pontoane, adică cele de 50 de metri. Şeful STPLCAP, Dan Gheorghe, ne-a spus că, în momentul de faţă, există doi chiriaşi care au pontoane de 50 m, însă a evitat să-i nominalizeze.
"Dacă tot trebuie să plătesc zece milioane pe lună, să zicem, măcar să dau 15 milioane vara, când am clienţi, şi cinci milioane iarna, când nu prea sunt vânzări", spune Tudorel Arbunea, patronul restaurantului plutitor "Dor de flori" "Chiria luată de Primărie e ilegală! Trebuia să plătim la Apele Române"
Unul dintre cele mai mari pontoane pentru care se plăteşte chirie municipalităţii este cel pe care este amplasat restaurantul "Dor de flori", al omului de afaceri Tudorel Arbunea. Fără a menţiona câţi metri măsoară, de fapt, pontonul său şi cât are de plată lunar, Arbunea s-a declarat nemulţumit nu atât de cuantumul chiriei, ci de felul cum este aceasta percepută. "Nu se pune problema să renunţ la ponton, însă propunerea mea personală ar fi să existe un tarif de vară şi unul de iarnă. Vara am clienţi la restaurant, iarna nu prea. Deci, dacă am de plătit zece milioane de lei vechi pe lună, aş prefera să dau 15 milioane vara şi cinci milioane iarna. Asta e părerea mea, nu ştiu ce zic ceilalţi proprietari de pontoane. Oricum, din punctul meu de vedere, cine vrea să păstreze pontonul, îl păstrează, cine nu, renunţă, dacă nu îşi mai permite să achite chiria...", ne-a declarat Tudorel Arbunea.
Un alt proprietar de ponton, Stere Bucovală, este revoltat de faptul că trebuie să plătească 1.100 lei pe lună către Primărie, prin intermediul STPLCAP, pentru a putea să-şi ţină pontonul în dreptul falezei. "Chestiunea asta cu chiria percepută de Primărie e ilegală. De ce trebuie să-i dau bani Primăriei, din moment ce eu ţin pontonul pe apă? De ce nu încasează Apele Române chiria? Cei de la Apele Române sunt normali la cap şi ar cere trei milioane pe lună, că aşa e chiria prin alte oraşe, nu 11 milioane cât îmi ia Primăria Brăila. Oricum, din câte am discutat cu alţi proprietari de pontoane, mulţi vor să vândă, fiindcă nu le mai convine. Pe lângă chiria asta prea mare, trebuie să plăteşti şi unul-doi oameni să păzească, fiindcă altfel te trezeşti că ţi se fură totul într-o noapte. Plus de asta, nu te ajută nimeni, chiar dacă vrei să faci ceva pentru comunitate. Toată vara, eu am găzduit pe pontonul meu 11 tabere de pictură. Au fost evenimente culturale benefice pentru oraş, care costă destul de mult, motiv pentru care am solicitat de la Primărie un ajutor, ceva, măcar o scutire de la plata chiriei. Nu s-a rezolvat nimic, am rămas doar cu solicitarea!", ne-a spus Bucovală.