• două zile la rând, judecătorii şi procurorii brăileni au protestat pe treptele Palatului de Justiţie,față de modificările aduse legilor justiţiei şi împotriva modificării Codului penal şi Codului de procedură penală • “Modificările aduse legilor justiţiei încalcă Constituţia României şi independenţa magistraţilor”, ne-au declarat mai mulţi magistraţi brăileni, care au dorit să-şi păstreze anonimatul • peste 4.000 de judecători şi procurori din toată ţara şi-au exprimat dezacordul faţă de intenţia politicienilor de a schimba după bunul plac Statutul magistraţilor, Legea 304 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii • profitând de zilele de doliu naţional prilejuite de înmormântarea Majestăţii Sale Regele Mihai I, Comisia Iordache a iniţiat modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală, declanşând un val de proteste în toată ţara • “Aceste modificări vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale”, se arată într-un comunicat al DNA
Magistraţii brăileni s-au alăturat, săptămâna aceasta, miilor de colegi din toată ţara şi au ieşit pe treptele Palatului de Justiţie, exprimându-şi, astfel, dezacordul faţă de modificările aduse legilor justiţiei, dar şi Codului penal şi Codului de procedură penală. E o luptă “pe viaţă şi pe moarte” iniţiată de politicienii aflaţi la putere, pentru a pune la zid ce-a de a treia putere în stat şi pentru a-i favoriza pe infractorii de toate condiţiile sociale.
“Reprezentanţii CSM au susţinut în mod repetat că modificările aduse celor trei legi ale justiţiei încalcă Constituţia României şi independenţa magistraţilor. Înfiinţarea unei direcţii speciale de parchet, spre exemplu, care să cerceteze infracţiunile comise de procurori şi judecători - propunere care a trecut de “Comisia Iordache” - este discriminatorie, pe motiv că se referă la o anumită categorie profesională, magistraţii, în condiţiile în care ea nici măcar nu şi-ar justifica existenţa”, ne-a declarat un judecător brăilean, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, din motive lesne de înţeles. Pe de altă parte, modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală sunt şi mai periculoase pentru bunul mers al justiţiei. “Aceste modificări vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracţiunile”, se arată într-un comunicat dat publicităţii de reprezentanţii DNA.
Magistraţilor nu le e frică de Putere
Judecătorilor le pasă, iar acest lucru s-a văzut clar zilele acestea.
În ziua de luni, 18 decembrie 2017, la ora 14:00, în mod spontan, magistraţii Judecătoriei Brăila au părăsit birourile şi au ieşit în faţa Palatului Justiţiei, pentru a-şi arăta dezacordul faţă de proiectele de modificare a legilor justiţiei, a Codului penal şi a Codului de procedură penală. Li s-au alăturat procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila şi procurorii Parchetului de pe lângă Tribunal, puţini la număr, dar hotărâţi să spună lucrurilor pe nume.
“Ca urmare a aprobării de către Camera Deputaţilor a unor proiecte de lege privind domeniul justiţiei, cu ignorarea avizului negativ din partea CSM, a voinţei exprimate de peste 4.000 de magistraţi şi a recomandărilor Comisiei Europene, respectiv ca urmare a promovării unei iniţiative legislative pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, care va duce la lipsirea organelor judiciare de instrumente juridice menite a asigura protecţia victimelor şi identificarea infractorilor, făcând astfel justiţia penală ineficientă, judecătorii de la Judecătoria Brăila au decis să îşi manifeste în mod public dezacordul faţă de acestea în cursul zilei de luni, 18 decembrie 2017, ieşind în faţa Palatului Justiţiei, fără a afecta activitatea instituţiei”, se precizează într-un comunicat dat publicităţii în urmă cu două zile. Marţi, judecătorii şi procurorii au protestat din nou în faţa Palatului Justiţiei. Este primul protest de acest fel din istoria justiţiei brăilene, ceea ce înseamnă că, într-adevăr, ceea ce se întâmplă acum la Bucureşti este un atentat la independenţa justiţiei şi o palmă dată democraţiei româneşti. Asta în condiţiile în care, deunăzi, Departamentul de Stat al SUA, dar şi oficialii de la Bruxelles, atrăgeau atenţia asupra pericolului reprezentat de imixtiunea politicului în bunul mers al sistemului judiciar. Reacţiile deputaţilor şi senatorilor s-au văzut la ştiri. Mai mare ruşinea!
Magistraţii din toată ţara, ignoraţi de guvern şi de ministrul justiţiei
Mult-contestatele modificări vizează principalele acte normative ce stau la baza justiţiei româneşti: Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004, actualizată, privind Consiliul Superior al Magistraturii. Discuţiile au început în urmă cu doi ani, prin consultarea magistraţilor, însă ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a decis să meargă mai departe, ignorându-i totodată pe judecători şi procurori.
“De aproximativ doi ani, la propunerea magistraţilor, CSM a venit cu modificări pertinente - cum ar fi separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor. Magistraţii din toată ţara şi-au spus punctul de vedere în cadrul Adunărilor Generale şi l-au transmis Ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. În august a.c., în afară de modificările propuse, ministrul justiţiei a venit cu o declaraţie publică (postată pe Facebook!) în care introducea amendamente noi Statutului judecătorilor şi procurorilor, afară de cele aprobate în prealabil de CSM. Dintre acestea, amintim trecerea procurorilor în subordinea Ministerului Justiţiei şi trecerea Inspecţiei judiciare, acum în cadrul CSM, în subordinea aceluiaşi Minister al Justiţiei. Iar Ministerul Justiţiei, care e condus de un om politic, să controleze şi bugetul Ministerului Public, adică al procurorilor”, ne-a precizat un magistrat brăilean. Din fericire, Inspecţia judiciară a rămas tot la CSM.
Un alt amendament viza modificarea dispoziţiilor privind răspunderea magistraţilor. Practic, ori de câte ori statul român va fi condamnat la CEDO, acesta să fie obligat să vină cu acţiune în regres pentru recuperarea prejudiciului. Adică magistratul să fie bun de plată, în locul statului român, indiferent de caz.
Proiectul de lege, hulit de toţi cei cu scaun la cap din sistem, a primit două avize negative din partea CSM. Totodată peste 4.000 de magistraţi din toată ţara, inclusiv de la Brăila, au solicitat, individual, într-un memoriu adresat premierului Mihai Tudose şi ministrului Justitiei, Tudorel Toader, retragerea proiectului de modificare a legilor justiţiei. Culmea, proiectul de lege nu a fost retras, iar deputaţii puterii l-au aprobat zilele acestea fără rezerve, în ciuda protestelor de stradă care se desfăşoară în toată ţara.
Modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală, mană cerească pentru infractori
De parcă n-ar fi fost de ajuns, la sfârşitul săptămânii trecute, Comisia Iordache a iniţiat modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, folosind drept pretext Directiva 2016/343 a Parlamentului European “privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi la proces în cadrul procedurilor penale”. Acest lucru se întâmpla pe 14 decembrie. În aceeaşi zi, DNA şi DIICOT îşi exprimau clar dezacordul faţă de modificările iniţiate. “Aceste modificări vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracţiunile. În realitate, toate garanţiile pe care le implică directiva sunt deja prevăzute în legislaţia internă”, se precizează, printre altele, în comunicatul DNA.
Printre altele, potrivit noilor reglementări, se interzice cu desăvârşire comunicarea informaţiilor din dosar, chiar dacă acest lucru este în favoarea victimelor. Spre exemplu, dacă un criminal în serie ar comite o nouă crimă iar singurele indicii sunt o maşină albastră şi bărbatul care a fost văzut lângă ea, procurorul de caz ar comite o infracţiune dacă ar cere ajutorul publicului pentru identificarea făptuitorului, pentru că, potrivit noilor reglementări, ar da publicităţii date din dosar (!). În plus, dacă în termen de 1 an nu se descoperă autorul, procurorul este nevoit să claseze cauza, potrivit noilor reglementări, deşi infracţiunilor contra vieţii sunt imprescriptibile.
Modificările aduse Codului de procedură penală vor obliga procurorii ca, imediat după înregistrarea unei sesizări care priveşte o persoană determinată, să o anunţe pe aceasta şi să-i permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidenţialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziţii domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant (!).
De asemenea, noile reglementări dau dreptul suspectului/inculpatului să asiste la audierile martorilor, iar acest lucru va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că martorii vor fi intimidaţi de prezenţa autorului infracţiunii, mai ales în situaţiile în care se află în relaţie de subordonare faţă de acesta, cum se întâmplă în situaţia infracţiunilor de corupţie. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri.
Potrivit modificărilor propuse, condamnarea în lipsă a infractorului va deveni imposibilă, iar soluţia de clasare nu va mai putea fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea noi probe care ar dovedi că persoana a săvârşit în realitate infracţiunea pentru care a fost cercetată.
Nu în ultimul rând, nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor de corupţie, evaziune fiscală sau spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor contra capacităţii de apărare a României, infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, dacă comit aceste infracţiuni, chipurile, “fără violenţă”. Şi exemplele pot continua. Cu alte cuvinte, modificările Codului penal şi Codului de procedură penală sunt o adevărată mană cerească pentru infractori.
