• mediul de afaceri local critică măsurile privind transferul sarcinii fiscale de la angajator la angajat, programate pentru ianuarie 2018, şi avertizează că, din calcule, rezultă clar că patronii vor trece la reduceri de personal • “patronii îşi vor face socotelile, în ce priveşte politica de personal, de aşa natură încât să rămână cam la acelaşi nivel de costuri salariale”, a punctat preşedintele Camerei de Comerţ Brăila, Ştefan Fusea • amânată de două ori deja, luarea unei decizii în Guvern pe această temă va fi forţată astăzi, contrar semnalelor clare de respingere din partea sindicatelor şi a patronatelor care ameninţă cu greva generală
Măsurile anunţate de Guvernul Tudose în ce priveşte transferul sarcinii fiscale de la angajator la angajat sunt criticate şi de patronii brăileni care spun că, la o analiză atentă a implicaţiilor, implementarea unor astfel de modificări este de natură să ducă automat la reduceri de personal. Oamenii de afaceri discută clar despre o destabilizare a mediului de afaceri. Mai mult, spun că-şi fac atent calculele pentru a vedea la câţi salariaţi ar trebui să renunţe pentru a-şi menţine în firmă echilibrul costurilor şi al veniturilor cu perspectiva palpabilă a profitului. Industria textilă dar şi domeniul serviciilor sunt cele mai expuse la acest fenomen. Deocamdată, sub presiunea mişcărilor de protest derulate de marile confederaţii sindicale, nemulţumite de măsurile anunţate, precum şi în faţa ameninţării cu declanşarea unei greve generale, Executivul a amânat de două ori aprobarea modificării Codului Fiscal. Astăzi însă, ar urma să fie convocată controversata şedinţă, iar, în presa centrală circula încă de ieri informaţia că pachetul de măsuri va trece fără probleme de Guvern. Rămâne de văzut cum vor reacţiona sindicatele şi patronatele, dat fiind faptul că se discuta intens despre declanşarea grevei generale, atât în sectorul privat unde, iată, după cum spun patronii, ar urma concedieri, cât şi în sectorul public unde mult-promisa majorare a lefurilor va fi practic anulată de transferul sarcinii fiscale.
Tensiuni sociale mocnite
Se anunţă vremuri grele pentru angajaţii din sectorul privat şi cel de stat, prin prisma implementării uneia dintre controversatele modificări la Codul Fiscal: transferul sarcinii fiscale salariale de la angajator la angajat. Aceasta ar fi principala concluzie ce se desprinde din discuţiile purtate, în ultima perioadă, de reporterii “Obiectiv” cu mai mulţi patroni care derulează afaceri în oraşul nostru. De altfel, toţi cei care au acceptat o discuţie pe această temă, au fost temători şi au dorit să-şi păstreze anonimatul. Abia în aceste condiţii au acceptat să spună lucrurilor pe nume: pentru a-şi asigura profitul, se gândesc serios să renunţe la o parte din personal. De asemenea, sunt de părere că mediul de afaceri nu va putea susţine povara fiscală suprapusă peste creşterea pragului minim de salarizare, anunţată pentru anul viitor. Dar toate aceste puncte de vedere exprimate disparat de interlocutorii noştri au fost mult mai bine armonizate şi explicate în cadrul unei discuţii pe tema “fierbinte” a momentului, purtate cu preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură (CCIA) Brăila, Ştefan Fusea.
“Transferul sarcinii fiscale salariale de la angajator la angajat nu aduce beneficii semnificative în ce priveşte încasările la bugetul de stat, de exemplu. Practic, încasările sunt cam aceleaşi, doar cu diferenţa că obligaţiile fiscale aferente salariilor angajaţilor neplătite la timp devin automat stopaj la sursă şi intră astfel în sfera penală. Este cam singurul avantaj al statului şi descurajator pentru evazionişti. Practic, angajatorii trebuie să-şi plătească aceste datorii pentru că altfel discutăm, după cum spuneam, de stopaj la sursă. Dar oricum urmărirea plăţii obligaţiilor fiscale către stat intră în sarcina ANAF-ului, nu trebuie neapărat să duci în sfera penalului neplata obligaţiilor aferente salariilor! Pentru că trebuie avut în vedere că nu neapărat din reavoinţă se întâmplă ca un angajator să nu plătească dările ci şi din imposibilitatea de a face plăţile respective din cauza unei crize de moment pe care poate angajatorul o traversează. Ori, acest lucru nu ar trebui să devină automat penal”, a punctat Fusea. De asemenea, sursa citată a explicat că în urma calculelor aplicate realizate pe prevederile modificărilor ce ar urma să se aplice în cazul Codului Fiscal, începând de anul viitor, s-a cristalizat concluzia că mulţi patroni brăileni vor fi nevoiţi să renunţe la o parte dintre angajaţi pentru a-şi echilibra balanţa de costuri şi venituri. “Dacă faci calculele după cum va fi pe noua legislaţie, salariile angajaţilor care nu sunt cu salariile la pragul minim pe economie vor scădea. Statul mizează însă pe faptul că există o lipsă de forţă de muncă şi, atunci, angajatorul, pentru a-şi păstra personalul, va fi nevoit să treacă partea de economie pe care ar face-o la fondul de salarii, prin reducerea cotei de impozit, în sarcina angajaţilor pe care vrea să-i păstreze. Ni s-a promis o reducere a costului cu forţa de munca, dar odată cu noua modificare, acea reducere am fi forţaţi să o dăm angajatului. Iar asta dacă patronul vrea să-şi păstreze angajaţii. Dar sunt sigur că, dată fiind experienţa ultimilor ani în care rata profitului a scăzut semnificativ pentru multe firme locale, patronii vor căuta modalităţile de a-şi păstra salariaţii buni, iar pentru cei care nu au dat randament în timp, să nu mai acorde acea majorare a salariului brut ca să menţină acelaşi salariu net. Astfel, indirect, angajaţii respectivi vor pleca singuri. Deci firmele sigur vor apela la o reducere de personal. Iar semnalale pe care le-am colectat din mediul de afaceri local confirmă această variantă”, a spus preşedintele CCIA Brăila. În plus, sursa citată a completat adăugând în discuţie şi aspectul referitor la creşterea obligatorie a salariului minim pe economie, începând de anul viitor. Concluzia a fost aceea că impactul acestei măsuri coroborat cu transferul sarcinii fiscale de la angajator la angajat va fi clar o povară în plus pentru patroni, sarcină pe care nu mulţi o vor putea duce: “Oamenii de afaceri vor face calculul astfel încât, per total, în cel mai fericit caz, companiile să se încadreze în aceeaşi anvelopă salarială pentru că ei nu mai pot suporta şi această creştere obligatorie a salariului miunim. Vor apela la varianta reducerii de personal în special companiile care sunt din domenii unde este mai mare ponderea salariilor minime pe economie, şi mă refer la industria confecţiilor sau servicii. Patronii ştiau de creşterea salariului minim, dar, în acelaşi timp, aveau informaţia că se va reduce impozitul pe salarii şi atunci nu-şi făceau griji. Acum, că se suprapune peste asta şi transferul sarcinii fiscale a salariilor de la angajator la angajat cu toate implicaţiile pe costuri pe care le-am amintit mai devreme, lucrurile sunt infinit mai complicate”.
Nu în ultimul rând Ştefan Fusea a atins, în contextul acestei discuţii, şi subiectul concurenţei neloiale pe care statul o face mediului privat când vine vorba de salariile acordate. “Salariaţii noştri foarte buni, crescuţi de noi, calificaţi de noi, educaţi de noi într-un anumit spirit de muncă, pleacă să se angajeze la stat unde salariile oferite sunt mai mari şi astfel statul ne face concurenţă neloială. Noi, privaţii, lucrăm pe bază de productivitate a muncii, iar o companie privată care nu aduce profit automat se închide. În zona de stat însă nu se lucrează pe bază de productivitate. Un funcţionar nu va face mai multe hârtii dacă i s-a dublat salariul. La fel de mult stai la rând la Fisc dacă ai nevoie acolo. Toate acestea vor duce la destabilizarea mediului de afaceri, iar cele mai afectate vor fi întreprinderile mici şi mijlocii, cu rata profitului mică. În plus, această lipsă de predictibilitate în materie fiscală descurajează pe mulţi viitori întreprinzători care se vor gândi mai atent dacă vor face pasul spre a-şi face propria afacere”, a mai avertizat sursa citată.
Un exemplu de calcul
Reamintim că, în linii mari, Guvernul Tudose şi-a propus ca, de anul viitor, contribuţiile sociale să fie datorate exclusiv de angajat, cu reţinere la sursă, iar plata efectivă să treacă în sarcina angajatorului. În paralel, vor mai intra în vigoare alte două măsuri, respectiv reducerea globală a contribuţiilor de la 39,2% la 35% şi scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Ca să fie mai clar, e nevoie de un exemplu. La un salariu brut de 3.000 de lei, astăzi este impozitat atât angajatorul (total 23%) cât şi angajatul (16,5% total contribuţii plus 16% impozit pe venit). Astfel, contribuţia angajatorului este de 690 de lei pe lună, raportat la suma de mai sus. În sarcina angajatului, sunt plăţi de 975 lei. Salariul net rezultat este de 2.105 lei, iar costurile totale ale angajatorului pentru susţinerea unui astfel de salariu net sunt de 3.690 lei. De anul viitor, sarcina plăţii contribuţiilor nu va mai fi defalcată. Angajatul va plăti în total 35%, respectiv, în cazul exemplului de mai sus, 1.050 de lei. Din netul impozabil rămas, respectiv 1.950 de lei, se scad 10% reprezentând impozitul pe venit. Asta înseamnă că salariul net va suferi o scădere semnificativă, şi va ajunge la 1.755 de lei, dacă angajatorul va refuza să majoreze salariul brut astfel încât la final, leafa încasată de salariat să fie tot de 2.105 lei, pe exemplul de mai sus. Pe acelaşi exemplu, dacă angajatorul va pleca de la un brut de 3.690 lei (în fapt costul lui total de acum aferent acordării unui salariu net de 2.105 lei), pe noile reguli privind fiscalitatea, leafa în mână a aceluiaşi angajat va fi de 2.159 lei, adică 54 lei în plus la salariu. Atenţie, însă! noul salariu net, cel de 2.159 lei, va putea fi acordat numai dacă angajatorul majorează brutul (adică de la 3.000 lei la 3.690 lei) pornind, practic, după cum spuneam mai devreme, de la costul său total cu salariul după regulile fiscale din prezent.
Numai că, Guvernul Tudose a mai pus în discuţie şi o taxă de solidaritate (undeva la 2% din fondul de salarii) pe care ar trebui să o plătească toţi angajatorii, o măsură, de altfel, la fel de aspru criticată de toţi ceilalţi parteneri de dialog social, adică patronate şi sindicate. În completare, începând cu prima zi a anului 2018, salariul minim brut pe economie ar urma să crească de la 1.450 lei la 1.900 lei, conform unui Proiect de hotărâre a Guvernului pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, ce a fost publicat recent în dezbatere publică de către Ministerul Muncii.
Confederaţiile sindicale şi-au exprimat tranşant dezaprobarea cu privire la pachetul de măsuri pe parte fiscală şi au organizat deja mişcări de protest în toată ţara. Ba, mai mult, au ameninţat cu declanşarea grevei generale în mai toate domeniile, în sectorul privat, dar şi în cel de stat. Până acum, Executivul a amânat de două ori discutarea în şedinţă de Guvern a modificărilor propuse la Codul Fiscal, anunţate iniţial a fi implementate din ianuarie anul viitor: prima programare fusese pentru vineri, 3 noiembrie, dar a fost amânată pentru luni, 6 noiembrie. La un eveniment al Asociaţiei Muncipiilor, premierul a spus că miercuri, 8 noiembrie, este şedinţa de Guvern, însă a exclus discutarea transferului contribuţiilor către angajaţi. Ulterior, ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, l-a contrazis şi a declarat că a avut o discuţie cu premierul Mihai Tudose şi cu liderul PSD Liviu Dragnea, iar Ordonanţa de urgenţă privind noile măsuri fiscale va intra miercuri, 8 noiembrie, în şedinţa de Guvern. În faţa unei astfel de variante, rămâne de văzut cum vor reacţiona sindicatele şi patronatele unde, de câteva săptămâni, este fierbere mare pe acest subiect.
