• asta a anunţat, ieri, preşedintele PLUS Brăila, Adrian Neagu, ca urmare a Convenţiei Naţionale a partidului, ce a avut loc în această lună • pe lângă realegerea lui Dacian Cioloş ca preşedinte încă un an de zile de acum înainte, membrii PLUS au aprobat câteva modificări esenţiale în cadrul statutului • în linii mari aceştia au introdus reguli pentru evitarea apariţiei baronilor locali în organizaţiile lor din ţară, dar şi promovarea profesionalismului şi a meritocraţiei
Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate (PLUS) al fostului premier al României, Dacian Cioloş, funcţionează după noi reguli, menite să asigure integritatea şi să promoveze meritocraţia. Este vorba despre câteva modificări statutare importante, ce au fost aprobate în această lună, în cadrul Convenţiei Naţionale a partidului de la Bucureşti. Preşedintele organizaţiei PLUS Brăila, Andrian Neagu, a susţinut o conferinţă de presă, ieri, în cadrul căreia a prezentat ce anume diferenţiază partidul din care face parte, de altele. Potrivit acestuia la Convenţia Naţională, judeţul nostru a fost reprezentat acolo de 20 de delegaţi. Acesta a precizat că în cadrul evenimentului au fost aleşi reprezentanţii Comisiei de Integritate şi Arbitraj a partidului pentru un an de zile, la fel cum s-a întâmplat şi în cazul reprezentanţilor Comisiei Naţionale de Cenzori şi Coordonatori Regionali. Însă mai important este că în cadrul Convenţiei Naţionale a PLUS, Dacian Cioloş a fost reales preşedinte pentru încă un an de zile. Potrivit lui Neagu, fostul premier nu s-a arătat deloc încântat de faptul că nu a avut niciun contracandidat şi chiar a afirmat că este ultima oară când se va mai înscrie de unul singur pentru o asemenea poziţie.
“La Convenţia Naţională au fost circa 1.200 de delegaţi din toate judeţele României, inclusiv din Diaspora. S-au votat o serie de modificări ale statutului prin care au fost întărite măsurile care să asigure integritatea PLUS. Voi enumera câteva dintre cele mai importante: pe viitor nu mai pot deveni membri PLUS persoane care au dat dovadă anterior de traseism şi oportunism politic; nu va mai exista un cumul de funcţii în PLUS. Spre exemplu, preşedintele filialei nu poate să mai fie în acelaşi timp consilier judeţean, ministru, parlamentar sau să deţină orice altă funcţie în cadrul administraţiei publice centrale. Această incompatibilitate va crea posibilitatea ca persoana în cauză să îşi dedice activitatea şi priceperea numai pentru funcţia pe care o ocupă. În fapt, se evită astfel apariţia baronilor locali în partidul nostru. Deci nu va mai exista acest cumul de funcţii care să asigure puterea deplină aşa cum se întâmplă la alte partide”, a declarat Neagu.
PLUS se organizează prin Consilii ale Comunităţilor
Tot pentru a evita apariţia baronilor locali, susţine sursa citată, noul statut PLUS prevede ca orice mandat pe vreo funcţie în partid să fie unul scurt, de doi ani de zile. Neagu a mai precizat că există şi o limitare a posibilităţii de a ocupa aceeaşi funcţie la nesfârşit în cadrul partidului, fiind permise maxim trei mandate.
“Toate aceste condiţii prevăzute în statut au rolul de a asigura o evoluţie continuă a carierei politice a membrilor, bazată pe competenţă şi meritocraţie. Tot în cadrul Convenţiei Naţionale s-a înfiinţat o funcţie de preşedinte executiv, care se va ocupa de coordonarea activităţilor uzuale ale PLUS, preluând o parte dintre atribuţiile preşedintelui. De asemenea, sunt modificări privind componenţa Biroului Naţional. Acesta are un număr de 10 membri, iar până acum alegerea lor s-a făcut de către preşedintele partidului. De anul acesta, în urma noilor modificări statutare, cinci membri sunt aleşi de preşedinte, iar ceilalţi cinci de Consiliul Naţional. Aici va fi aplicată şi strategia alegerilor pentru a fi egalitate de şanse. În sensul că se alege acelaşi număr şi de bărbaţi şi de femei. Deci preşedintele partidului va alege 2 bărbaţi, 2 femei şi un tânăr obligatoriu sub 30 de ani”, a mai punctat Neagu.
Sursa citată a mai adăugat că desemnarea candidaţilor PLUS la Alegerile Locale şi Parlamentare de anul următor se va face printr-o procedură care va avea la bază votul membrilor. De asemenea, a mai punctat că în cazul localităţilor care au mai multe comunităţi locale, cum este Brăila, se va înfiinţa un Consiliu al Comunităţilor. Un fel de mini-Parlament, care va putea adopta hotărâri pe plan local şi să îi tragă la răspundere pe cei aleşi în funcţii executive. Neagu a mai amintit şi măsuri pentru promovarea tinerilor în politică, în sensul că este obligatoriu ca 10% din componenţa Biroului Naţional, a Consiliului Naţional, cât şi în cazul candidaturilor pentru funcţii publice, să fie tineri sub 30 de ani.
