"Tancrad" ar trebui să mulţumească din inimă Brăilei, de unde mănâncă o pâine albă - de-a dreptul cozonac! -, prin contracte peste contracte câştigate de la autorităţile locale. Nu este un secret pentru nimeni că societatea din Galaţi, pripăşită de câţiva ani în Brăila, a câştigat cam tot ce se putea câştiga pe partea de lucrări edilitare. Ba s-a asigurat şi pe următorii ani. Automat, la mijloc e vorba de FOARTE MULŢI BANI care vor intra în vistieria companiei, pe măsură ce înaintează cu lucrările. Şi atunci cum să nu ai "pretenţia" de adâncă recunoştinţă din partea "Tancrad"? E puţin ca pe timp de criză să ai front de lucru asigurat inclusiv pentru următorii 3 - 4 ani şi să-ţi permiţi luxul de a selecta orice alte viitoare contracte? Cele mai recente "succesuri" sunt adjudecarea a două megacontracte: unul care vizează reabilitarea mai multor drumuri judeţene din Brăila şi Galaţi, iar al doilea, întreţinerea străzilor din municipiu. Cumulate, cele două contracte înseamnă, atenţie, circa 420 milioane de lei! Da, aţi citit bine: 420 milioane de lei, fără TVA adică echivalentul a aproape 100 milioane de euro.
Zilele acestea, Ministerul Dezvoltării, cel care păstoreşte ambiţiosul program ce-şi propune reabilitarea a 10.000 km de drumuri judeţene în întreaga ţară, a anunţat fericiţii câştigători şi pe lotul Brăila-Galaţi. Aici, mare surpriză: câştigătoare este firma "Tancrad", care s-a luptat în oferte cu o altă vedetă din Galaţi, societatea "Vega 93". Licitaţia lansată în vară a avut o valoare de pornire de aproape 378 milioane de lei fără TVA, din care 178,6 milioane lei pentru judeţul nostru. Într-un final, după licitaţie, suma la care s-au adjudecat lucrările este de 358 milioane de lei. De aceşti bani, numai la Brăila urmează să se reabiliteze/modernizeze 4 sectoare de drumuri judeţene, plus alte câteva drumuri de interes local, însumând circa 160 kilometri. Iniţial, pe lista propusă de CJ Brăila se aflau 11 proiecte vizând drumuri pe sectoare cu o lungime totală de 224 km, proiecte ce se regăseau pe teritoriul a 21 de comune, din care mai mult de jumătate "guvernate" de primari PSD. În final, Ministerul Dezvoltării condus de Elena Udrea a selectat pentru finanţare şi execuţie în judeţul nostru numai proiectele ce vizează primării conduse de membri PDL. Durata contractului este începând cu 2011 până la 31 decembrie 2019, cu menţiunea că intervalul include, pe lângă durata de proiectare şi execuţie a lucrărilor, şi o perioadă de 7 ani aferentă rambursării creditului aferent contractului. Ca să lămurim lucrurile privind finanţarea, trebuie explicat de la bun început că proiectul Ministerului Dezvoltării presupune ca finanţarea efectivă a lucrărilor să fie asigurată de firma sau firmele câştigătoare (asociată/e sau nu cu o bancă sau un fond de investiţii), urmând ca până în 2020 ministerul să dea aceşti bani înapoi de la bugetul de stat.
Doar primăriile PDL-iste au avut loc pe lista proiectelor acceptate
Iată şi lista proiectelor acceptate, în final, de minister: la capitolul drumuri judeţene au fost selectate proiectul DJ 255 A Silistraru - Gropeni (18,5 km), urmat de DJ 212 A Brăila - Măraşu (17 km), DJ 211 A Bordei Verde - Viziru (14,6 km) şi, în fine, DJ 211 Bordei Verde - DN 2B pe o porţiune de aproape 8,65 km. În total, este vorba despre 58,75 km. Mai departe, au mai fost selectate şi alte 11 proiecte de modernizare a mai multor drumuri de interes local totalizând 102,6 km: DC (drum comunal) 12 Bordei Verde - Gabrielescu (5,9 km), reţeaua stradală în cartierul Brateşu Nou din oraşul Făurei (13,6 km), plus încă 17,4 km de reţea stradală în acelaşi oraş. De asemenea, a primit undă verde şi proiectul de modernizare a drumurilor pietruite din localităţile Titcov, Agaua şi Frecăţei (4 km), proiectul de reabilitare a străzilor comunale din Jirlău (4,556 km), modernizarea reţelei de străzi din Însurăţei (11,1 km), precum şi a DC 62, pe raza comunei Măraşu între localităţile Măgureni şi ferma Zăton (8,17 km). Lista continuă cu proiectul de modernizare a drumurilor de legătură DC 39 şi DC 42 şi a străzilor interioare în localităţile Surdila Greci, Făurei, sat Horia şi Brateşu Vechi, însumând 14,852 km, urmat de proiectul de modernizare a reţelei de drumuri din comuna Şuţeşti (9,865 km). Ultimele două proiecte vizează, pe de o parte, modernizarea reţelei pe o lungime de circa 6 km de drumuri în comuna Unirea, iar pe de altă parte încă 7 km de drumuri comunale din comuna Viziru şi satul Lanurile. Astfel, dacă adunăm reţeaua de 102,6 km de drumuri locale enumerate mai sus la lista celor 4 drumuri judeţene, rezultă că judeţul nostru s-a încadrat cu o reţea de drumuri de circa 161,3 kilometri. Dacă analizăm lista localităţilor unde ar urma să fie modernizate sau reabilitate reţelele stradale, ori pe cea a tronsoanelor de drumuri judeţene luate în calcul de proiectele de investiţii şi comparăm cu harta politică a comunelor şi oraşelor din judeţ, culoarea predominantă este portocaliu. De fapt, cu o singură excepţie, localitatea Şuţeşti (unde primarul este din partea PNG), toate celelalte primării incluse în proiectele selectate de minister sunt conduse de primari PDL.
"E vorba de drumurile pe care CJ nu a vrut să le facă"
Vestea adjudecării licitaţiei pentru drumurile judeţene a fost dată de către conducerea PDL Brăila, în cadrul unei conferinţe de presă. Astfel, Constantin Dumitriu a explicat motivul pentru care pe lista primăriilor prinse în proiect sunt majoritatea conduse de PDL-işti: "Trebuie să remarcăm faptul că pe acest program sunt prinse drumurile pe care CJ Brăila nu a fost în stare să le facă - DJ din Insula mare şi cel care leagă Silistraru - Unirea - Gropeni. De fapt, pe care nu a dorit să le facă, pentru că în jurul lor sunt comune cu primari PDL. Practic, majoritatea acestor drumuri au fost lăsate de izbelişte de către CJ Brăila, tocmai pentru a arăta populaţiei că «uite, aveţi primari PDL şi ei nu fac nimic pentru voi», dar noi am reuşit să facem ceva pentru oamenii aceia".
Liderul democrat-liberalilor brăileni, Constantin Dumitriu, a ţinut să sublinieze importanţa acestui proiect pentru judeţul Brăila: "Aceste lucrări vor începe la sfârşitul lunii noiembrie, cu pregătire, cu tot, ca până vara următoare să fie terminate. Este o realizare importantă a guvernului Boc, pentru că, în primul rând, s-a ţinut de promisiunea pe care a făcut-o întregii ţări, că acest program va fi pus în practică şi vedem că asta s-a întâmplat. Este un lucru remarcabil, deoarece, pe criza asta economică se va lucra la îmbunătăţirea infrastructurii şi va ajuta şi la dezvoltarea economică a judeţului".
La rândul său, deputatul PDL de Brăila, Eugen Bădălan, a ţinut să sublinieze, fără modestie, că întregul merit pentru reabilitarea acestor drumuri judeţene aparţine în întregime echipei PDL Brăila, şi nu altcuiva: "Cei 160 de km pentru judeţul Brăila sunt rezultatul eforturilor exclusive ale organizaţiei PDL Brăila. Deoarece, din totalul de 10.000 de km câţi se vor face în toată ţara, fiecare judeţ s-a bătut să obţină cât mai mult pentru el, iar noi am obţinut aceşti kilometri pentru Brăila".
"Noi nu avem niciun amestec... dacă are cumva Stancu, Dumnezeu ştie!"
Dumitriu a mai adăugat că preşedintele CJ a fost pus, practic, în faţa faptului împlinit când a venit finanţarea pentru drumuri şi de aceea nu a mai comentat în cadrul CJ pe această temă, "pentru că totul s-ar fi întors împotriva lui, pentru că s-ar fi văzut reaua voinţă".
Referitor la speculaţiile privind relaţia de prietenie dintre preşedintele CJ Brăila şi patronatul "Tancrad", relaţie care face ca foarte multe dintre lucrările ce se desfăşoară pe teritoriul acestui judeţ să fie adjudecate de această firmă, Dumitriu a preferat să facă un comentariu pacifist: "Am auzit şi eu aceste speculaţii şi am verificat pe net să văd care sunt acţionarii firmei, iar Stancu sau firmele lui nu sunt printre ei. Până la urmă, şi despre «Vega 93» se spune că e combinată cu Oprişan de la Vrancea... Sunt societăţi care îşi desfăşoară activitatea într-o zonă colorată în roşu, din nefericire, dar ele îşi fac treaba".
A venit cu o completare deputatul Bădălan, care a precizat că nu exclude existenţa unei combinaţii între Stancu şi "Tancrad", dar că, atât timp cât ea nu poate fi legal dovedită, nu e nimic de făcut: "Că s-ar putea să existe o combinaţie între ei, nu exclud, dar nici nu ai ce să faci în situaţia asta. Cert e un lucru, dacă firma câştigătoare e combinată cu cineva, în mod sigur nu e cu noi. Noi nu avem niciun amestec... Dacă are cumva Stancu, Dumnezeu ştie!".
Încă 15 milioane de euro pentru străzile Brăilei
Al doilea megacontract recent câştigat de "Tancrad" la Brăila este cel care vizează întreţinerea şi reparaţia străzilor din oraş. Potrivit fişei de achiziţie aferentă licitaţiei lansată în vară de Primăria Brăila, lucrările pe care autoritatea contractantă le are în vedere în interiorul celor 4 ani de contract sunt: reparaţii prin plombări pentru 70.000 mp, reparaţii prin covor asfaltic pentru alţi 28.000 mp, reparaţii la fundaţii de străzi - 49.000 mp, ridicarea la cotă a capacelor de canalizare şi a gaigerelor câte 2.000 bucăţi/an şi reparaţii crăpături prin îmbrăcăminţi bituminoase pentru 7.000 metri liniari. Nota de plată estimată era de 62,1 milioane lei fără TVA, iar după licitaţie, câştigătorul, adică asocierea SC "Tancrad" SRL Galaţi, ca lider, plus "Tancrad Construct" SRL Brăila s-a angajat pentru suma de 62,05 milioane lei. Adică echivalentul a 15 milioane de euro. Dacă adunăm aici şi contractul aferent drumurilor judeţene şi comunale din Brăila-Galaţi, rezultă o sumă impresionantă: circa 420 milioane de lei, adică aproape 100 milioane de euro.
Ca o concluzie trebuie subliniat că firma gălăţeană este cea care a câştigat, fie de una singură, fie în asociere, cele mai "grase" contracte pe bani publici la nivelul municipiului şi judeţului nostru. Fără pretenţia de a le cuprinde pe toate, vă reamintim că are în palmares contracte precum: reabilitare şi modernizare reţele de apă-canal, întreţinerea mai multor sectoare de drumuri judeţene, inclusiv deszăpezirea lor, execuţia lucrărilor la platoul din faţa Palatului Administrativ, precum şi la zona cu fântâni arteziene din lateralul aceleiaşi clădiri. De asemenea, o sumă frumuşică îi revine şi dintr-un alt megacontract ce vizează modernizarea şi reabilitarea unui tronson din Calea Călăraşilor. În plus, are loc de cinste şi în asocierea care reabilitează Bulevardul Dorobanţilor.
Ce este Tancrad
Înfiinţată la începutul anului 1996, firma Tancrad SRL Galaţi şi-a început activitatea în domeniul siderurgic, reuşind să obţină la scurt timp de la apariţia pe piaţă statutul de distribuitor autorizat al companiei "Arcelor Mital Steel". În prezent, firma are ca obiect principal de activitate reparaţii şi întreţinere drumuri şi aeroporturi. Realizează însă şi lucrări de construcţii civile şi industriale, reparaţii siderurgice şi produce mixturi asfaltice pentru lucrările proprii.
Ultimele date financiar contabile arată că, în 2010, firma gălăţeană a înregistrat o cifră de afaceri de 105.671.099 lei şi a obţinut un profit net de 8.724.128 lei, adică peste 80 de miliarde lei vechi. Societatea, cu 198 de salariaţi, îi are ca acţionari pe Adriana Elena Stancic (90%) şi Cătălin Cristian Stancic, 10%.
Conform site-ului companiei, cea mai mare investiţie efectuată în 2009 a fost punerea în funcţiune a staţiei de betoane, pentru ca în 2010 şi 2011 firma să realizeze investiţii importante în utilaje pentru întreţinerea drumurilor pe perioada de iarnă.
