Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv, vineri, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul". Un complet de 5 judecători, condus de Livia Stanciu, i-a majorat pedeapsa de la un an închisoare cu suspendare, cât primise la instanţa de fond, la doi ani de închisoare cu suspendare. De asemenea, completul a majorat şi termenul de încercare în cazul liderului PSD de la trei la patru ani. Liviu Dragnea a fost obligat şi la plata către stat a 550 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Instanţa supremă a menţinut sentinţele date în cazul celorlalţi inculpaţi din acest dosar, cu excepţia a doi dintre ei - Adriana Vespe şi Daniela Vlăduţ - acestea fiind achitate.
Liviu Dragnea a fost acuzat de DNA de folosirea influenţei sau a autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite.
În ultimul cuvânt în faţa instanţei, liderul PSD afirmase că se consideră nevinovat şi ceruse achitarea. „Aş vrea să vă rog să nu luaţi în seamă caracterizarea făcută de DNA. Nu aceasta este atitudinea mea faţă de oameni. Mărturie stau cei 20 de ani în serviciul public. Militanţii, nu numai din PSD, ci ai tuturor partidelor îndeamnă lumea la vot pentru că este sensul unei campanii electorale. La referendum a fost o confruntare dură între poporul român şi Băsescu. Niciun partid nu putea obţine foloase necuvenite. Cred cu tărie în nevinovăţia mea şi solicit achitarea", a spus Liviu Dragnea.
Procurorii DNA au cerut magistraţilor curţii supreme pedeapsa cu executare pentru preşedintele PSD Liviu Dragnea, pedeapsa minimă solicitată de DNA fiind între trei şi cinci ani de închisoare. În cererea procurorilor se arată că liderul PSD ar fi tratat alegătorii ca pe nişte obiecte, iar neprezentarea la vot a fost văzută ca „un moft, nu ca un drept".
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii afirmă că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
Rămâne exponentul PSD
După pronunţarea sentinţei, Liviu Dragnea a plecat la sediul PSD, unde fusese convocată o şedinţă de urgenţă a Comitetului Executiv al partidului. Întreaga conducere extinsă a partidului - preşedintele executiv Valeriu Zgonea, primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, candidatul PSD la Primăria Capitalei, Gabriela Firea, europarlamentarul Dan Nica, liderul senatorilor PSD, Mihai Fifor etc. - s-a reunit la sediu pentru a discuta situaţia.
„Vreau să spun decât câteva lucruri", a spus Dragnea după ce „a ascultat părerile" colegilor de partid. „Părerea majorităţii, aproape unanimă a fost că o retragere a mea poate destabiliza toate activităţile de campanie şi poate face ca PSD să nu poată obţine scorul pe care îl previzionăm cu toţii. În aceste condiţii, am decis să rămân în continuare în această funcţie, să gestionez campania electorală. Vom mai avea o discuţie după alegerile locale", şi-a anunţat şeful PSD decizia de a nu demisiona din fruntea partidului, cel puţin nu înainte de alegerile locale.
