Eliminarea unor drepturi şi diminuarea substanţială a altora, anunţate de guvern în vederea restabilirii echilibrului bugetar, sunt de natură să pună în pericol securitatea şi siguranţa naţională, invocate ca argumentări, susţine Asociaţia Magistraţilor din România (AMR).
Astfel, potrivit unui comunicat remis de AMR, este exclusă folosirea argumentelor care vizează siguranţa şi securitatea naţionale. AMR arată că invocarea siguranţei naţionale ca temei al restrângerii dreptului contravine conceptului de siguranţă naţională prevăzut de articolul 1 din Legea nr. 51/1991, care, definind această noţiune, fixează una dintre componentele sale ca fiind asigurarea unui climat de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor cetăţenilor, adică exercitarea lor plenară, şi nu îngrădirea acestora. Mai mult, arată reprezentanţii asociaţiei, nu se încadrează în niciunul din cazurile menţionate expres la articolul 3 din Lege, în care sunt enumerate, limitativ, acţiunile ce constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României (atac armat, atac terorist, atac la sănătatea populaţiei).
"Într-o simplă logică semantică, siguranţa naţională ar trebui să privească întreaga naţiune română şi nu doar o parte a ei, respectiv categoria bugetarilor, supuşi exclusiv măsurilor de austeritate", se arată în comunicatul AMR.
Prin restrângerea exercitării drepturilor şi libertăţilor în considerentul articolului 53 din Constituţie, nu trebuie să se urmărească "cauzarea unui prejudiciu patrimonial, aşa cum încearcă guvernul să procedeze prin aplicarea măsurilor de reducere", potrivit magistraţilor, care susţin că Executivul nu a garantat că diminuările salariale şi din pensii vor fi restituie la încetarea stării care a determinat măsura respectivă generată de criză, a cărei limitare în timp nici nu este stabilită, ele fiind supuse unei condiţii suspensive.
Pe de altă parte, magistraţii acuză guvernul că nu a respectat în integralitatea principiile articolului 53, pe care le-a aplicat greşit. Concret, nu s-ar fi respectat principiul nediscriminării, în sensul că trebuie să fie aplicabilă întregii populaţii, conform sintagmei utilizate "naţională". Ori, potrivit măsurilor dispuse de aceste legi, vizat este în mod exclusiv doar personalul din sectorul bugetar şi pensionarii, fiind excluşi de la aplicarea cu caracter general, sectorul privat, precum şi salariaţii regiilor autonome şi a celorlalte companii, la care Statul este acţionar, ale căror venituri implică şi o componentă bugetară importantă.
"Criza economică nu poate constitui un pretext de îngrădire a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, protejate constituţional şi, mai larg, la nivel internaţional", concluzionează AMR.
