• cea care deţine locul de frunte în lista inculpaţilor din amplul dosar cu reţete medicale fictive, Liliana Valentina Ştefan, fostă Sgîrcitu, a decis să se dea pe bune cu procurorii DNA • ea şi-a recunoscut vinovăţia în dosarul “Ahmeya”, cel puţin pentru una dintre infracţiuni, respectiv dare de mită • pentru această faptă, soţia interlopului Titi Sgîrcitu a primit 1 an şi 4 luni închisoare, cu suspendare sub supraveghere, având de efectuat şi muncă în folosul comunităţii • sentinţa a fost dată de Tribunalul Bucureşti, care a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei, aici fiind vorba de dosarul în care d-na Sgîrcitu a “aruncat” cu bani, pe la Ministerul Sănătăţii, adică la directorul Mihaela Udrea
Decizie şoc în dosarul «Ahmeya», cu reţetele fictive pentru bolnavii de cancer, în care cap de listă este fosta doamnă Sgîrcitu. Femeia care ani de zile a împărţit bune şi rele cu interlopul Titi Sgîrcitu, adică a făcut afaceri “bune” pentru familie şi “rele” pentru cei din jur, a decis să pledeze “vinovat”. Să nu ne facem însă iluzii degeaba cu privire la recunoaşterea vinovăţiei, întrucât aici este vorba doar despre o faptă mititică, aflată în coada listei infracţionale din dosarul de amploare. Mai exact, Liliana Ştefan, fostă Sgîrcitu, a recunoscut doar că a dat mită la persoane importante de la Ministerul Sănătăţii, iar după recunoaştere a încheiat şi un acord cu Direcţia Naţională Anticorupţie, că doar asta o ajută în reducerea pedepsei. Iar rezultatul nu s-a lăsat mult aşteptat: Tribunalul Bucureşti a condamnat-o pe inculpată: închisoare, cu suspendare, sub supraveghere. Grosul condamnărilor din dosarul “Ahmeya” însă urmează să fie date la Tribunalul Brăila, unde se află un mega dosar în curs de judecată. Mai sunt şi alte acuzaţii pe listă, cămătăria fiind şi cea mai recentă care a trimis-o în spatele gratiilor pe Liliana Sgîrcitu, alături de fostul soţ, că doar nu putea să îl lase singur la greu.
Zilele trecute, judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie CCJ – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de Combatere a Corupţiei şi inculpata Ştefan (fosta Sgîrcitu) Liliana Valentina în dosarul nr. 45/P/2016. “Condamnă inculpata la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată. Dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 2 ani. Dispune ca pe durata termenului de supraveghere inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Brăila căruia i se încredinţează supravegherea inculpatei, la datele stabilite; să primească vizitele consilierului de probaţiune; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în condiţiile stabilite de instanţă, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă. Indică, ca entităţi din comunitate unde urmează a se executa obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, Consiliul Local Municipal Brăila şi Agentia Judeteană pentru Ocuparea Fortei de Muncă Brăila”, au stabilit judecătorii bucureşteni.
Inculpatei Ştefan i s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal. privind revocarea suspendării sub supraveghere, în cazul săvârşirii unei infracţiuni pe parcursul termenului de supraveghere sau atunci când, cu rea-credinţă, inculpata nu respectă măsurile de supraveghere impuse. Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, ci poate fi atacată cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare.
Mita ajungea la directoarea Udrea de la Ministerul Sănătăţii
Cel mai sigur, infracţiunea de dare de mită recunoscută de Liliana Sgîrcitu are legătură cu dosarul DNA în care acuzată era directoarea Mihaela Udrea, de la Ministerul Sănătăţii. Dacă brăileanca Sgîrcitu a mai dat mită şi prin alte direcţii, tot pentru a-şi pune afacerea bănoasă pe picioare, asta rămâne de stabilit.
Cert este însă că brăileanca Sgîrcitu, reţinută în septembrie 2015, de procurorii DIICOT, în dosarul reţetelor fictive, i-a dat mită pentru a urgenta avizarea unor puncte farmaceutice Mihaelei Udrea, director în cadrul Ministerului Sănătăţii (MS), după cum se arăta în rechizitoriul procurorilor DNA. În dosarul “Mită”, trimis în instanţă de DNA, soţia interlopului Titi Sgîrcitu, avea calitatea de martor. Totuşi, în cazul ei şi al altor cinci persoane, care au recunoscut că i-au dat mită Mihaelei Udrea, procurorii anticorupţie au disjuns cauza în vederea soluţionării cererilor de acord de vinovăţie formulate. În schimb, angajata de la minister a primit pedeapsa finală la data de 10 februarie 2016, când Curtea de Apel Bucureşti a hotărât condamnarea ei. Inculpata Udrea Mihaela Ela, director al Direcţiei Politica Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii, la data faptelor, a primit 5 ani şi 4 luni închisoare, pentru luare de mită.
Concret, soţia lui Sgîrcitu a recunoscut că s-a dus cu punga cu bani la Mihaela Udrea, pentru ca aceasta să-i urgenteze avizarea a trei puncte farmaceutice. Mihaela Udrea a primit de două ori mită, chiar în biroul său de la minister, de la Liliana Sgîrcitu, pe 6 şi 27 august 2015, potrivit rechizitoriului citat de presa centrală. Plicurile cu bani conţineau sumele 1.000 lei, respectiv, 2.000 lei. La prima vizită, brăileanca i-a plasat banii sub nişte documente aflate pe birou, iar a doua oară, a venit cu mita în pungă. După ce a numărat banii, Udrea a pus banii într-un fişet. Tot acolo i-au găsit şi procurorii. “(...) a fost găsit un plic inscripţionat Ahmeya, conţinând suma de 2.000 de lei. Despre acest plic, inculpata Udrea Mihela Ela a arătat cu ocazia efectuării percheziţiei că îl are de la o doamnă din Brăila, reprezentanta farmaciei Ahmeya, care i-a lăsat pentru a cumpăra medicamente pentru mama sa bolnavă. Inculpata Udrea nu a putut preciza nici numele medicamentelor pe care urma să le achiziţioneze, nici boala de care suferă mama lui Sgîrcitu”, se arăta în rechizitoriu.
Procurorii DNA au contrazis-o pe directoarea din Ministerul Sănătăţii, cu o convorbire telefonică între ea şi Liliana Sgîrcitu:
Sgîrcitu: Bună ziua, doamna farmacist!
Udrea: Bună ziua!
Sgîrcitu: Ce faceţi, doamnă?
Udrea: Ce să fac, la birou, cu şedinţe, cu...
Sgîrcitu: La birou. Da, şi eu sunt în şedinţe cu Mediplus-ul, nu rezolv nimic cu ei, n-am primit niciun semn, am făcut contestaţie, vom vedea. Acuma nu mai...că degeaba. Dar am o altă problemă, m-am dus la Casă să facem evaluarea...
Udrea: Aşa...
Sgîrcitu: Şi ne cere autorizaţia emisă pe numele noii societăţi. Nu ne face evaluarea altfel.
Udrea: ă...dar staţi, că nu mai ştiu cum se numeşte.
Sgîrcitu: Valentina Farm.
Udrea: A, n-a ieşit, nu, astea-s alea vechi din (20.08...)
Mihaela Udrea, directoarea din Ministerul Sănătăţii, a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pentru săvârşirea a şase infracţiuni de luare de mită, din care două în formă continuată.
Acuzaţiile din dosarul «Ahmeya»
Judecătorii Tribunalului Brăila au preluat frâiele în dosarul “Ahmeya” la data de 10 iunie 2016, însă în cauză au tot fost invocate excepţii peste excepţii, iar judecata s-a tergiversat. Nici acum nu s-a dat startul procesului, o altă cauză cu excepţii fiind în curs de definitivare.
La jumătatea lunii martie, DIICOT - Structura Centrală a dispus trimiterea în judecată a unor inculpaţi din dosarul “Ahmeya”. Era vorba de Liliana Valentina Ştefan - fostă Sgîrcitu, SC Ahmeya Pharm SRL, medicii de familie Paul Creţu şi Sorica Vasile, Daniela Vasile şi contabila “Ahmeya”, Iolanda Ionica Serghiev. Aceştia sunt acuzaţi de către anchetatori de “constituirea unui grup infracţional organizat, fraudă informatică în formă continuată, instigare la fraudă informatică, uz de fals în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual în formă continuată, complicitate la uz de fals în formă continuată”, după cum au arătat procurorii DIICOT.
Concret, aceştia, alături de alţi medici specialişti şi foşti angajaţi ai Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate au reuşit să deconteze reţete fictive, prejudiciul cauzat CJAS fiind în sumă de 7.057.613 lei. Începând cu anul 2011, mecanismul infracţional a fost dezvoltat, de la acea dată inculpata Ştefan Liliana angrenând SC “Ahmeya Pharm” SRL în circuite economice şi financiare fictive.
Potrivit procurorilor, a fost înregistrată în contabilitate achiziţia de medicamente oncologice - o parte achiziţionate chiar de la finalul anului 2010 (decontate în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate), fie de la persoane fizice, fie de la firme cu comportament tip fantomă. Documentele fictive atestau, în mod nereal, că SC Ahmeya Pharm SRL ar fi achiziţionat medicamentele oncologice sau alte medicamente foarte scumpe - medicamente care au fost introduse doar scriptic în gestiunea societăţii - marfa nefiind în realitate livrată. Achiziţiile fictive s-au făcut în scopul decontării nelegale de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a valorii compensate a medicamentelor. Şi această decontare, au arătat procurorii, s-a realizat în baza unor reţete prescrise, de asemenea, în mod fictiv.
“Cămătarii” Sgîrcitu
Ca şi cum dosarul “Ahmeya” nu era suficient, au mai venit o serie de acuzaţii la adresa familiei Sgîrcitu, de cămătărie şi şantaj. Din gruparea infracţională fac parte 8 persoane, în frunte cu foştii soţi Sgîrcitu, la care se adaugă rude ale acestora. Tot clanul a ajuns la arest.
La sfârşitul lunii octombrie, grupul infracţional cu activitate de cămătărie şi şantaj, cu lider profesionist Titi Sgîrcitu, a fost destructurat de DIICOT. Toată gaşca lui Sgîrcitu, adică unchi, mătuşe, verişori, fraţi, care proveneau însă din familia fostei soţii a cămătarului, au fost săltaţi de acasă şi trimişi în spatele gratiilor. În ziua de 25 octombrie, procurorii DIICOT şi ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie au făcut 9 percheziţii domiciliare la Brăila, familia Sgîrcitu fiind cea vizată.
Era vorba despre acuzaţii într-un al doilea dosar “Ahmeya”, primul fiind deja în curs de judecată. Potrivit procurorilor, probele administrate în cauza disjunsă cu privire la comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi camătă, au relevat că la sfârşitul anului 2008, premergător comiterii infracţiunilor menite să prejudicieze Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, inculpaţii Sgîrcitu Titi, Croitoru Ion (unchiul soţiei inculpatului Sgîrcitu Titi - Ştefan (fostă Sgîrcitu) Liliana Valentina) şi Croitoru Lenuţa (soţia inculpatului Croitoru Ion) – au conceput şi dezvoltat o “grupare criminală”, obiectivul primordial al acesteia fiind comiterea unor infracţiuni de violenţă împotriva persoanelor cărora în prealabil le fuseseră acordate împrumuturi băneşti cu dobândă. Scopul final al acestor împrumuturi era acela de a le deposeda pe persoanele împrumutate de bunurile imobile pe care le deţineau în proprietate. Cei care făceau greşeala să ia bani cu camătă, pentru care se percepeau dobânzi de 9-10% din suma împrumutată, ajungeau apoi să dea şi casele. Profitând de imposibilitatea debitorilor de a mai achita dobânzile masive solicitate, acestora li se impunea, prin constrângere, încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil. În urma percheziţiilor, numai în locuinţa soţilor Titi şi Liliana au fost identificate numeroase contracte, prin care se atesta vânzarea sau donaţia unor case, cheile fiind la fel de multe, toate etichetate.
În ziua de 26 octombrie, Titi Sgîrcitu, fosta sa soţie, Liliana, fratele acesteia, dar şi alte rude, au fost reţinute şi au ajuns la Tribunalul Bucureşti cu propunere de arestare. Prima instanţă i-a trimis în arest, pentru o lună de zile, pe Sgîrcitu Titi, Croitoru Ion, Croitoru Lenuţa, Ştefan Liliana Valentina şi Pană Maria, în timp ce faţă de ceilalţi trei inculpaţi, Pană Dumitrel, Pană Ionuţ Lucian şi Ştefan Claudiu Daniel, s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar. Procurorii DIICOT au formulat contestaţie, iar Curtea de Apel Bucureşti i-a trimis la arest şi pe ceilalţi trei inculpaţi.
