Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai cunoscuți, apreciați și prolifici autori români contemporani. S-a născut pe 1 iunie 1956, la București. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București în 1980. În prezent este profesor în cadrul Facultății de Litere a Universității din București. Este poet, prozator, eseist, critic literar și publicist. A publicat de-a lungul timpului numeroase volume: “Faruri, vitrine, fotografii” - poeme; „Poeme de amor”; „Visul” (în edițiile următoare „Nostalgia”) - povestiri; „Levantul” - poem epic; „Visul chimeric” - studiu critic; „Travesti” - roman; „Orbitor. Aripa stângă” - roman; „Postmodernismul românesc” - studiu critic; „Jurnal I”; „Orbitor. Corpul” - roman; „Enciclopedia zmeilor” - carte pentru copii; „Pururi tânăr, înfășurat în pixeli” - publicistică; „De ce iubim femeile” - povestiri; „Jurnal II”; „Orbitor. Aripa dreaptă” - roman; „Frumoasele străine” - povestiri; „Zen. Jurnal 2004–2010”; „Fata de la marginea vieții” - povestiri alese; „Solenoid” – roman. Cărțile sale au primit importante premii literare românești și internaționale.
Volumul “Creionul de tâmplărie” cuprinde o serie de texte care evocă momente din viața scriitorului în care acesta a făcut cunoștință, direct sau prin intermediul creației, cu diferiți artiști. Fragmentele sunt importante pentru că evocă aspecte necunoscute publicului despre felul de a fi al celor pe care cel mai adesea îi asociem cu produsul lor literar. De asemenea, textele reconstruiesc timpuri apuse, pe care unii dintre noi nu le-au cunoscut, prin urmare sunt cu atât mai interesante pentru cei care le parcurg. Nichita Stănescu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Geo Bogza, Marin Preda, Traian Coșovei, Gellu Naum sunt doar câteva dintre numele mari care apar în paginile acestei cărți.
“Eram în ultima clasă de liceu când am văzut pe o tarabă, în stația lui 5 de la Sfântu Gheorghe, o antologie a poeziilor lui Nichita Stănescu în BPT, numită «Starea poeziei». Am cumpărat‑o fiindcă era ieftină, dar și fiindcă voiam să mă lămuresc odată cu poezia faimosului poet din care până atunci nu citisem nimic, din încăpățânare, cum o fac de obicei cu autorii prea lăudați. Pe‑atunci părinții mei îmi dădeau zilnic exact atâția bani cât să‑mi cumpăr un pateu cu brânză și‑un suc, așa că‑mi cumpăram câte‑o carte flămânzind două‑trei zile.
Încă din tramvai, trecând pe lângă ruinele din spatele bisericii, m‑am apucat să citesc, apoi am citit mai departe acasă, toată seara. Nu mi‑a plăcut. Reacția mea de respingere a fost cu atât mai mare cu cât simțeam că e ceva extraordinar acolo. Dar totul contravenea, în acele pagini, ideii mele despre ce‑ar trebui să fie poezia.
Abia‑n facultate am reluat aceeași antologie, în cu totul alt context. «Starea poeziei» devenise o carte‑cult pentru noi, junii poeți încă nepublicați din Cenaclul de Luni. (…)
Îmi aduc aminte că eram la Onești, la «Zilele Călinescu», manifestare culturală la care vreo treizeci de ani s‑a adunat toată suflarea scriitorimii române (era un profesor inimos acolo, Constantin Th. Ciobanu, care organiza evenimentul). Venise și Nichita Stănescu, care‑și lansa ultima carte de versuri, «Operele imperfecte», la o librărie locală.
Am fost și noi la lansare, foarte emoționați, Nichita nu era doar poetul nostru preferat dintre contemporani, era eroul nostru. I‑am cumpărat cartea, care costa o avere, și, după ce coada imensă la autografe s‑a mai subțiat, m‑am așezat și eu frumos la rând, cu volumul la piept. Ajuns în fața lui Nichita, m‑am străduit câteva secunde să scot banderola cărții, care nu voia să alunece odată. Poetul s‑a uitat amuzat la mine, cu ochii lui albastru‑cenușii, foarte îndepărtați, apoi mi‑a zis: «Bătrâne, nu se face așa. Dă cartea la mine ca să‑ți arăt cum se face.» Și deodată a înșfăcat‑o, și‑a băgat degetul sub banderolă și a smuls‑o cu brutalitate. Aluzia era evidentă. Apoi mi‑a scris ceva și a semnat mare și expresiv.
Am și acum cartea în biblioteca mea, cu tot cu banderola sfâșiată.”
Acest volum este disponibil pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila. Disponibilitatea titlului poate fi consultată în catalogul electronic al bibliotecii – https://toread.bjbraila.ro/opac.
