Casele vechi ale orasului, aerul boem de altadata al strazilor, care vrajeste pe oricine, este in pericol sa dispara. Imobile mari, frumoase, candva mandria proprietarilor, stau acum parasite, pline de gunoi, vandalizate. Unele dintre ele sunt cat de cat aparate de oamenii fara adapost, dar altele sunt la cheremul lor. Cercevelele de la ferestre, podelele devin lemn de foc, din pereti se smulge tot ce poate fi vandut la fier vechi. In timp, casele s-au subrezit si se pot prabusi oricand.
Exista doua exemple graitoare in acest sens, pe care le stie toata lumea: Hotelul Pescarus si Casa Italiana. Ambele sunt in prag de colaps. Hotelul Pescarus a fost revendicat, ulterior revandut, apoi au aparut alti proprietari, iar acum este din nou subiectul unui proces. In toti acesti ani, nimeni nu a protejat in niciun fel cladirea. Casa Italiana a fost revendicata cu mult patos de statul italian, prin 1996, insa dupa ce italienii s-au vazut proprietari pe casa, nu au mai raspuns in niciun fel scrisorilor trimise de administratia locala, care dorea sa se faca ceva cu cladirea. Acum pe ea troneaza un afis imens cu "Pericol de prabusire" si atat.
Mai sunt si alte case parasite, care pot deveni adevarate gropi de gunoi in situl istoric. Pentru imobilul din Bulevardul Cuza nr. 78 se cunoaste proprietarul, acesta chiar a dorit sa renoveze casa, dar a intrerupt lucrarile pentru ca nu a obtinut avizul de specialitate de la Directia pentru Cultura. Alte cateva imobile, precum cele din: Calarasi nr. 22, Scolilor nr. 2, Bolintineanu nr. 8, Bolintineanu nr. 10 sau Caragiale nr. 3 au fost revendicate, vandute si revandute, avand proprietari din Bucuresti. Unele imobile se afla chiar si la al treilea rand de proprietari. Niciunul dintre ei nu a facut un efort cat de mic pentru conservarea cladirilor si reabilitarea lor. Parasite si degradate grav, chiar vandalizate sunt si cateva imobile situate pe Bulevardul Cuza, in continuarea curtii magazinului Winmarkt. Galeriile "Emilia Dumitrescu", imobil situat pe Caragiale la nr. 3, au fost reabilitate de catre Primarie in urma cu mai multi ani, inainte de a se da legea retrocedarilor in natura. La aparitia legii amintite s-au ivit si proprietarii. Cladirea a ajuns acum sa fie vandalizata. Cel mai bun exemplu despre cum vor ajunge aceste imobile este dat de situatia din Imparatul Traian nr. 20, unde, printre cateva ziduri parasite, zac munti de gunoaie.
Conform legii de protejare a monumentelor istorice, administratia ar trebui sa asigure paza acestor cladiri, insa repararea lor revine in exclusivitate proprietarului, iar atunci cand acesta nu este cunoscut, nu se poate face nimic. "Avem case inca in domeniul public, dar care nu au statutul juridic foarte clar, iar in aceste imobile nu putem sa bagam bani. Alte imobile retrocedate au proprietari care, de regula, nu-si doresc acele case, vor sa le vanda si nu sunt dispusi sa investeasca bani in refacerea lor. Noi ii putem amenda pentru ca pun in pericol cladirea, pentru ca zonele respective sunt insalubre, dar mai mult nu avem ce face. Aceeasi situatie este si cu parterul comercial al blocurilor care stau neinchiriate, parasite, murdare. Vrem ca prin amenzi sa obligam proprietarii sa mentina casele curate, refacute, pentru ca altfel nu avem cum sa procedam. Am cerut deja sa se realizeze o astfel de situatie cu toate casele si spatiile aflate in aceste conditii, vom da amenzi si vom obliga proprietarii sa isi asume obligatiile de proprietari", a spus primarul municipiului, Aurel Simionescu. Daca pentru Hotelul Pescarus edilul-sef nu poate face mare lucru, pentru Casa Italiana este hotarat sa insiste prin intermediul Ministerului de Externe, sa obtina un raspuns din partea statului italian. "Noi le-am propus si sa luam in administrare cladirea, sa facem acolo un centru cultural sau ceva ce ar fi dorit si ei sau poate chiar un restaurant cu specific italian, dar nu am obtinut pana acum niciun raspuns. Doar tacere, dupa ce s-au facut atatea presiuni pentru a fi obtinuta. De cladirile pe care le avem in patrimoniu vom avea grija. Consiliul Judetean se ocupa de imobilele muzeului, iar noi vom reabilita Casa Goanga, din Piata Poligon", a mai spus primarul Simionescu.
Lege care sprijina rechinii
Situl istoric al Brailei este de sapte ori mai mare ca suprafata decat cel de la Sibiu, dupa cum a precizat arhitectul-sef al orasului, Marian Ion, insa totul este acum intr-un real pericol, mai ales dupa ce in vara anului trecut, un ordin al ministrului Culturii reglementeaza declasarea de urgenta a unui imobil de patrimoniu, daca sunt specialisti care sa constate disparitia monumentului istoric sau pierderea calitatii de monument istoric. Mai mult, se precizeaza la art. 14 ca "erorile materiale din lista monumentelor istorice pot fi indreptate din oficiu sau in urma solicitarii oricarei persoane interesate", dar contestarea declasarii nu poate fi facuta, conform aceluiasi act normativ, decat de proprietarul cladirii. Acest dosar se depune la Directia pentru Cultura, care ataseaza si propriul punct de vedere, insa decizia se ia la Bucuresti, in Comisia de monumente istorice si arheologie din cadrul Ministerului Culturii. Directorul Directiei pentru Cultura, Ana Harapescu, a spus ca, din pozitia lor, nu pot impiedica declasarea unui monument istoric, cel mult isi pot prezenta la minister punctul de vedere. Din fericire, pana acum la Directie nu au sosit, dupa iulie 2008, astfel de cereri, insa avand in vedere cum arata unele imobile din Braila, sunt sanse mari ca acest lucru sa se intample.
La numai o luna de la aparitia acestui ordin, Asociatia "Arhitectura, Restaurare, Arheologie" a protestat public spunand ca "in cazul monumentelor in stare de degradare grava, singura urgenta in interesul patrimoniului national o constituie salvarea lor si nu declasarea. A contrario, orice text care institutionalizeaza distrugerea lor sau o permite in fapt, este un text care nu urmareste interesele patrimoniului national romanesc". Concluzia protestului a fost aceea ca procedura de declasare de urgenta contravine ideii de protectie a patrimoniului, da liber rechinilor imobiliari sa darame cladiri de patrimoniu, ca sa poata avea acces la spatii in centrul orasului si se solicita anularea actului normativ.
Prin PUZ se vor impune reguli stricte
Protejate cu adevarat nu au fost nici pana acum cladirile de patrimoniu. La multe asemenea imobile s-au facut interventii neautorizate. De exemplu, pe strada Mihai Eminescu, unele case au fost masardate, ceea ce a schimbat total aspectul imobilului si atmosfera ansamblului patrimonial. Ultima asemenea isprava, disparitia totala a unui etaj, cu balcon cu tot, a fost considerata ca fiind foarte grava de arhitectul-sef al orasului, Marian Ion. Inadecvata a fost si interventia asupra imobilului din Calarasi nr. 4, unde cei doi proprietari sau chiriasi - la Primarie nu se stie a cui este casa - au impartit efectiv imobilul in doua, fiecare renovand-o cum a putut si a iesit o monstruozitate. Nici pentru aceste interventii nu exista avizul Directiei pentru Cultura. Pe Imparatul Traian, la nr. 14 - 16 exista un balcon rudimentar, facut din tabla, care nu are nimic in comun cu balcoanele realizate din fier forjat. Aviz de specialitate de la Directia pentru Cultura nu exista nici pentru fosta Gradinita nr. 9, din B-dul Cuza, nr. 173. Pe strada C. A. Rosetti, la nr. 17 se ridica o vila, langa doua cladiri de patrimoniu. Nici aceasta constructie nu are avizul de specialitate, iar proiectul, asa cum pare el la aceasta ora, va afecta zona, pentru ca va lasa in umbra cladirile vechi din jur. Un adevarat monstru insa in zona istorica este cladirea Curtii de Conturi, o ditamai cladirea din sticla si otel, care nu are nimic de-a face cu catedrala de rit vechi aflata la doar cativa pasi. In legatura cu toate aceste interventii deja facute, arhitectul-sef Marian Ion a spus ca nu se mai poate face mare lucru, eventual poate fi impusa o ameliorare acolo unde este posibil, insa pe viitor, atunci cand Braila va avea un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) se vor putea impune reguli de construire in zona protejata, reguli care vor fi accesibile tuturor chiar pe site-ul Primariei in aproximativ doua luni. "Acest PUZ mai trebuie sa obtina o aprobare si apoi va trece prin Consilul Local. Atunci il vom face public. In el sunt trecute multe cladiri care pot fi modificate pentru ameliorare, cu pastrarea atmosferei din zona. Constructiile noi si reabilitarile din zona istorica se vor face conform Regulamentului pentru zona protejata, care are 180 de pagini si este realizat pentru fiecare subzona in parte. Acolo este precizat clar ce are voie sa faca proprietarul, ce are voie sa faca, dar cu conditionari si ce nu are voie sa faca. Exista subcapitole intitulate: utilizari admise, utilizari admise cu conditionari si utilizari interzise. La ultima categorie intra spalatoriile auto, activitatile de productie a materialelor de constructii, colectarea materialelor refolosibile. Eu am solicitat si se lucreaza la asta, situatia cladirilor de patrimoniu ca sa putem face un program de reabilitare a lor. Din pacate, ce este construit nu se poate modifica. De aceea trebuie sa avem grija ce construim, e nevoie de arhitecti, nu poate construi fiecare de capul lui", a explicat arhitectul sef. Marian Ion.
