Hrubele Brăilei revin în centrul atenţiei în contextul accederii oraşului nostru la titlul de "Capitală Culturală Europeană 2021". Reabilitarea acestora a fost prinsă în bugetul pe anul în curs, ca urmare a propunerii consilierilor locali din opoziţie.
După cum ştiţi deja, cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei" a lansat, recent, o campanie de presă "Asanaţi Centrul Vechi!", menită a susţine ideea reinventării oraşului. Ne-am propus ca prin intermediul acesteia să evidenţiem principalele probleme cu care se confruntă comunitatea şi care, în opinia noastră, îngreunează finalizarea favorabilă a acestui demers. De asemenea, ne-am propus să evidenţiem şi iniţiativele administraţiei locale şi nu numai, care ar putea înclina balanţa într-un mod favorabil accederii la titlul mai sus menţionat. Tocmai în acest context, ar trebui reamintit faptul că în momentul adoptării în CLM a bugetului pe anul 2015, consilierii opoziţiei au avut câteva amendamente interesante, iar multe dintre acestea au fost în cele din urmă încorporate în proiect. Printre ele se numără şi propunerile consilierului PNG Ionel Alexandru privind reabilitarea sistemului de hrube de sub oraş, realizarea Casei memoriale Ana Aslan, dar şi reabilitarea Casei de Cultură Nedelcu Chercea şi finalizarea inelului de centură. Alexandru a precizat că a participat în anul 2002 la discuţiile care au avut loc în oraşul Sibiu, în momentul în care oraşul a demarat proiectul cu care a câştigat titlul de "Capitală culturală europeană" şi a făcut menţiunea că proiectul a fost finalizat în 5 ani. Consilierul a propus ca toate amendamentele sale să intre sub "umbrela" proiectului "De la Brăila actuală la Brăila aniversară, către Brăila Capitală Culturală Europeană 2021".
Reconstrucţia parţială a fostei cetăţi a Brăilei
Asta a cerut consilierul PNG, iar majoritatea mini-parlamentului local a fost de acord cu prinderea în buget a reabilitării hrubelor şi reconstrucţia parţială a fostei cetăţi a Brăilei. "Fosta cetate mai are o parte din ziduri în Grădina Publică şi în contextul celor 650 de ani de aniversare, ar fi un lucru important şi am lăsa urmaşilor noştri acest monument de o importanţă istorică. Doresc să vă spun că referitor la acest sistem de hrube am putea amenaja anumite atracţii turistice importante, măcar pe spaţiul Grădinii Publice, unde se află aceste hrube. Am putea face un lucru deosebit, aşa cum au făcut cei de la Timişoara sau Oradea", a afirmat Alexandru. De asemenea, municipalitatea şi-a dat acordul pentru prinderea în buget a unui proiect privind realizarea Casei memoriale Ana Aslan, reabilitarea Casei de Cultură Nedelcu Chercea, finalizarea inelului de centură şi reabilitarea clădirilor cu importanţă istorică de pe strada Mihai Eminescu. "Eu cred că am avea şanse de 50% ca Brăila să câştige acest titlu, numai dacă vom iniţia un proiect de reabilitare a centrului istoric", a afirmat consilierul.
Toate amendamentele au fost votate în unanimitate. "Trebuie să prindem la capitolul «Cultură» acest punct «De la Brăila de azi, la Brăila aniversară, la Brăila capitală cultural-europeană» şi după aceea, împreună cu Consiliul Judeţean să facem proiectul mare pe care să-l supunem aprobării Consiliului Local. Este o problemă de durată şi o vom lăsa viitorului consiliu care va duce proiectul mai departe. Dar noi trebuie să agreăm un astfel de program pe care să-l supunem Consiliului Local şi care să facă obiectul discuţiilor de punere în aplicare", a afirmat primarul Aurel Simionescu la momentul aprobării bugetului.
