Skip to main content

Razboiul pamintului

Prima grija a guvernantilor postdecembristi a fost aceea de a retroceda pamintul catre proprietarii de drept. Taranii si-au vazut visul cu ochii, iar toate sperantele lor de bunastare s-au canalizat spre palma de loc pe care au devenit stapini. La inceput si-au lucrat pamintul ca pe o afacere de familie, numai ca, odata cu trecerea anilor, cresterea alarmanta a preturilor materialelor si lucrarilor agricole i-a adus in imposibilitatea de a se mai descurca singuri. Totusi, pentru a nu lasa pamintul pirloaga, taranii au ales fie sa il vinda, fie sa il dea spre lucru. Asa a aparut in peisajul agricol o categorie noua de actori: proprietarii unor suprafete mai mari de teren, 20 - 50 ha, dobindite prin contracte de vinzare - cumparare. Cum, de regula, acesti noi proprietari provin din alte domenii de activitate decit agricultura, putini dintre ei isi lucreaza singuri terenul, la rindu-le apelind tot la serviciile arendasilor. Cu o mica diferenta, daca pentru taranul de rind arenda e singura modalitate prin care poate evita un sacrilegiu - acela de a lasa pamintul nelucrat -, pentru noua categorie arenda e o afacere, pe care, normal, o vor profitabila. In aceste conditii, in ultimii ani, intre arendasi si arendatori s-au pornit adevarate razboaie. Pentru ca, daca taranul amarit, lipsit de putere si bani, se multumeste doar sa se plinga autoritatilor locale de neseriozitatea celor care ii lucreaza pamintul, de neindeplinirea clauzelor contractuale si chiar de felul in care este tratat de acestia, proprietarii de "vita noua" nu stau la discutii. Ei sanctioneaza pentru orice abatere arendasul, iar atunci cind pe cale "amiabila", asa cum spune legea, nu se poate, nu se sfiesc sa ajunga in instanta. Iar ultima statistica e elocventa in acest sens: in instantele romanesti sint pe rol peste 1,2 milioane de procese care au drept obiect pamintul, cele mai multe cauze fiind pentru stabilirea proprietatii si pentru medierea unor conflicte intre arendasi si arendatori.

Razboi pe fata

Un asemenea razboi a facut si obiectul unei sesizari transmise redactiei noastre de un grup de 16 persoane, proprietari de teren de pe raza localitatii Urleasca. Reprezentantul celor 16, Valerica Dinicu, ne-a povestit ca de 2 ani se afla in conflict deschis cu arendasul, Emilia Ionita, patroana societatii "Midiador", care nu si-a onorat drepturile de arenda in anii agricoli 2003 - 2004 si 2004 - 2005. In aceasta situatie, spun semnatarii scrisorii, sint zeci de persoane din mai multe comune ale judetului, iar ca dovada stau cele 7 actiuni deschise anul trecut la Tribunalul si Judecatoria Braila si cele 2 plingeri penale depuse la Parchetul de pe linga Judecatoria Braila. Dinicu, de exemplu, pentru ca detine o suprafata mai mare, aproape 50 ha, si ar avea de recuperat de la arendas in jur de 200 milioane de lei vechi, a deschis si proces a depus si plingere penala. In procesul sau, Dinicu a cistigat intr-o prima faza, pe o parte din capetele de cerere, respectiv recuperarea arendei si a penalitatilor, dar a pierdut rezilierea contractului si sistarea lucrarilor agricole. Oricum, impotriva sentintei, arendasa, care nu recunoaste decit o mica parte din suma solicitata de Dinicu, a inaintat recurs cu termen de judecata 12 martie.

Si institutiile statului au fost avertizate

In paralel insa cu actiunile in instanta, spune Dinicu, el a depus si mai multe plingeri la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, Ministerul Agriculturii, Corpul de Control al Guvernului si cel al Ministerului Agriculturii, Curtea de Conturi a Romaniei, Ministerul Finantelor Publice si Directia Finantelor Publice Braila. Raspunsul autoritatilor insa nu l-a multumit pe deplin, in mare ele avind cam acelasi continut: "Contractul de arenda este un acord privat, guvernat de legea intelegerii dintre parti. Orice litigiu poate fi rezolvat fie pe cale amiabila, fie in instanta". In schimb, toate aceste raspunsuri, spune Dinicu, l-au ajutat sa isi consolideze cazul si, mai mult, i-au adus o raza de speranta, in ideea ca parte din institutii au inregistrat aspectele sesizate si urmeaza sa dispuna actiuni de control.
Patroana "Midiador" recunoaste si ea conflictul, dar respinge cu tarie toate acuzatiile. Ea se considera complet nevinovata si sustine ca in spatele acestor nemultumiti pot fi si colegi de breasla, alti arendasi de pe raza comunei, care doresc cu orice pret sa puna mina pe cit mai mult din cel mai bun pamint al judetului. In plus, considera ea, in toate aceste actiuni ale proprietarilor de teren nu e vorba decit de rea credinta, pe parcursul anilor ea incercind sa rezolve problema amiabil, rugindu-i sa accepte plata in natura.
Precizam ca "Midiador Impex" SRL exploateaza la nivelul judetului Braila circa 1.000 ha, pe razele comunelor Traian, Scortaru Nou, Gemenele si Rimnicelu. Si in aceste primarii au fost primite semnale asemanatoare. In plus, la Directia Agricola Braila au fost primite, in ultimii 2 ani, mai multe sesizari la adresa aceluiasi arendas, parte din ele scrise, parte verbale sau telefonice.
Totusi, ce este de-a dreptul ciudat in toata aceasta "afacere", este ca, desi unii proprietari nu isi primesc drepturile de arenda, conform legii au obligatia sa isi achite impozitul pe teren, sume destul de consistente, intre 300.000 si 600.000 lei vechi hectarul. Iar cei mai multi dintre ei, chiar l-au platit.

"Am ajuns la disperare"

La sfirsitul anului trecut, insa, nemultumirile proprietarilor de pamint au atins punctul culminant. Vestea ca sotul arendasei si-a deschis si el o firma, "Divers Agro", cu acelasi obiect de activitate, si ca, mai mult, utilajele "Midiador" au fost transferate pe noua firma in vederea asigurarii unor garantii necesare obtinerii unei finantari "Sapard" a incins serios spiritele. In zadar nemultumitii au incercat sa obtina explicatii, arendasa nu a mai fost de gasit: la telefon nu raspunde, scrisorile, chiar si cele recomandate, se intorc la expeditor, singura cale ramasa viabila fiind notificarile prin executorul judecatoresc. Acestea insa costa, intre 500.000 si 4 milioane de lei vechi, "Or, cine isi permite sa cheltuiasca lunar suma aceasta?", spun semnatarii.
"Cum e posibil ca pe societatea prin care a arendat terenurile noastre, "Midiador", terenuri de pe care a obtinut productie si a primit subventii din partea statului, lucrurile sa stea atit de prost financiar incit de atitia ani proprietarii sa nu primeasca nimic, in timp ce pe noua societate, "Divers Agro", patronata de aceeasi familie, si cu acelasi obiect de activitate, nu numai ca nu figureaza datorii, dar s-a reusit sustinerea financiara a unui proiect "Sapard"? Oare chiar nici o institutie nu intelege aceste manevre financiare cu consecinte si asupra proprietarilor, dar si asupra banilor statului? Cum e posibil sa nu plateasca arenda 3 ani si, totusi, sa refuze rezilierea contractelor pe cale amiabila? Obliga oamenii sa o actioneze in instanta, ceea ce inseamna, bani, stres si timp pierdut. Si, oricum, procesele se intind pe perioade lungi, timp in care arendasul lucreaza pamintul si obtine recolte, deci venituri. In plus, chiar si cei care cistiga in instanta nu isi pot recupera debitele, practic executorii judecatoresti nu au pe ce pune sechestru - utilajele sint in leasing, sediul firmei este in apartamentul in care locuieste, iar banii obtinuti din vinzarea productiei ii varsa in contul firmei nou infiintate. Ca sa nu mai spunem ca, daca satui de atita nebunie, oamenii isi vind pamintul, ii ameninta ca ii da in judecata pentru vinzare ilegala, pentru ca in contract are clauza, iar bietii oameni intra in disperare. Cum e posibil deci, ca pe proprietatea ta, altii sa faca afaceri, tu sa nu primesti nimic, ba chiar sa platesti impozite, si nimeni sa nu-ti dea dreptate?", intreaba Valerica Dinicu.
Despre faptul ca arendasa le-a oferit posibilitatea stingerii datoriilor prin plata in natura, Dinicu explica: "Si in instanta a spus ca ne-a oferit griu, si noi am refuzat. Minte, si chiar daca ar fi fost asa, nu ar fi fost corect fata de noi. In primul rind, la plata in natura nu se percep penalitati, iar in al doilea rind, la acest mod de plata inseala pe rupte. Concret, ofera griu declasat, mult mai prost platit, ca vezi, Doamne, asa a fost toata productia. Cind vinde cineva pamintul insa, face scandal si incepe sa ceara socoteala, ba chiar despagubiri, ca acolo ea are griu de saminta si a investit, sau are nu stiu ce culturi profitabile. Ei cum asa, din moment ce pentru arenda are numai griu inferior calitativ?".

"I-am facut toate mofturile, de aceea am ajuns aici"

Administratora "Midiador" recunoaste si situatia conflictuala in care se afla cu unii arendatori, dar si faptul ca are restante la plata arendei. De acestea insa, nu se considera vinovata, sau nu in totalitate pentru ca problemele grave cu care se confrunta agricultura si implicit agricultorii si-au pus amprenta si pe afacerea ei. "Stiu ca am restante la arenda, dar va asigur ca nu e numai vina mea. Am marfa pe stoc, incerc sa o valorific, luna trecuta am achitat o parte din arenda pe 2006, luna aceasta inca o parte. Am 300 de contracte, nu am cum sa le onorez pe toate intr-o singura luna. Domnului Dinicu i-am facut toate mofturile si de aceea am ajuns aici, dar a refuzat in mod sistematic sa accepte oferta mea. I-am oferit in nenumarate rinduri griu, adica plata in natura, asa cum este prevazut si in contract, a refuzat, a spus ca nu e multumit de pret. Dar ce, eu nu vindeam tot in Romania marfa? Daca eu am vindut cu 2.200 lei/kg, dumnealui de ce nu i-a convenit? Apoi i-am spus sa aiba rabdare, daca vrea neaparat bani, ca o sa ii dau. Nici asa nu a vrut. Oricum, va garantez ca o sa imi achit toate restantele, va dati seama ca e si interesul meu si pentru ca, vorba aceea, scap de ei, dar si pentru ca vreau sa iau subventii, si e conditie acum sa fac dovada platii arendei. Cu cei cu care sint in litigiu insa, nu voi face absolut nimic decit ceea ce spune instanta. Nici nu stiu daca va dati seama cit m-au reclamat, pe unde nu au fost, dar atit pot. Sint atitea probleme si in agricultura, cine nu stie, nu intelege. Nu vreau sa falimentez firma, bilantul pe 2006 e pozitiv. A trebuit sa platesc furnizorii de inputuri, motorina, datorii la stat, nu e usor. A trebuit sa seman, am infiintate 400 ha in toamna. Nu credeti ca e mai important sa continui activitatea, sa nu las firma sa moara, si apoi sa platesc proprietarii? Eu subventii de la el nu am luat mare lucru, ginditi-va mai mult am pierdut la Dinicu, pentru ca banii s-au dat in limita a 5 ha, asa ca si de la el cu 50, si la cel cu 5 ha, tot atit am luat. Adica i-am tinut pamintul in spate atitia ani pe nimic, si acum, cind pot sa iau subventii, sa il dau? Nu reziliez nici un contract decit atunci cind si daca va spune instanta. Nu cedez in fata lui, sa fie clar, si nu cred ca ma poate condamna cineva. Oricum, eu cred ca nu sint ei atit de vinovati cit anumiti colegi din zona. Ma sapa, ca e bataie pe pamintul de la Urleasca. Nu vedeti, cum Dumnezeu din 300 de proprietari cu citi am eu contracte s-au gasit ei 16 sa fie nemultumiti! Oricum, din cele 16 persoane, cu unele nici nu mai am contract, altora le-am dat deja arenda. Trebuie sa intelegeti ca nu vreau sa fiu tirita in noroi din cauza unuia ca Dinicu, cu care oricum sint in proces", a explicat Emilia Ionita.

Primarii stiu, dar nu pot actiona

La Primaria Scortaru Nou, spune primarul Gheorghe Chivereanu, foarte multe persoane au venit si au ridicat problema corectitudinii arendasului Ionita Emilia. In scris insa, nici un taran nu a vrut sa depuna plingere. "Am inteles ca sint sesizari scrise, depuse la mai multe institutii ale statului, inclusiv la Garda Financiara si Curtea de Conturi. La noi la primarie nu avem asa ceva, oamenii au rusine. Ce pot sa va spun este ca la nivel de comuna are incheiate contracte de arenda pe circa 300 ha, si mai stiu ca la multi nu le-a platit arenda, chiar pe mai multi ani. Un alt aspect este acela ca, pentru a-si comasa suprafata, ea a facut niste schimburi de teren. Deci de lucrat, isi lucreaza integral suprafata, dar pe alte amplasamente. Asa ca atunci cind oamenii o intreaba de ce nu isi achita drepturile de arenda, le arata terenul lor, pe amplasamentele din documente, care nu este lucrat. In prima faza am discutat si cu dumneaei si cu oamenii, dar noi, Consiliul Local, nu avem nici o pirghie legala sa intervenim in acest conflict. Unii au dat-o in judecata, se judeca inca. Acum, mai nou, nu mai e de gasit. Nici datoriile catre bugetul local nu si le-a platit. Oamenii in schimb, conform legii, dar si a clauzelor contractuale, sint obligati sa isi achite singuri impozitul pe teren. Asa ca ei platesc impozit pentru un teren de pe care ea obtine venituri. Mai mult, au venit oameni la mine si mi-au zis ca vor sa rezilieze contractul, dar nu pot unilateral. Iar acest contract mai e valabil pina in 2008. Nu stiu ce se poate face in acest caz", a precizat primarul Chivereanu.
Si la Primaria Traian, comuna pe raza careia Ionita lucreaza alte citeva sute de hectare, exista sesizari din partea proprietarilor de teren. "Are un contract beton, iar ei nu au bani sa o dea in judecata. Au venit, le-am spus ca numai in instanta se rezolva, dar atit. Noi nu putem interveni", a explicat primarul comunei, Nicusor Abaseaca.
Probleme cu plata arendei au fost si la Rimnicelu. Secretarul Primariei, Viorel Dragus, ne-a explicat ca in urma cu doi ani, cind se acordau subventii, oamenii veneau si se plingeau ca, desi arendasa, pe pamintul lor, beneficiaza de ajutoare din partea statului, ei nu isi primesc arenda. Semnale au fost si cind au venit sa plateasca impozitul. "Altii au mai povestit ca au reusit in final sa isi recupereze banii, insa numai dupa ce "s-au tiganit". Cert este insa ca, desi prin sat se vorbeste, in scris, la Primarie, nici un cetatean nu a depus plingere", a precizat secretarul comunei Rimnicelu.
La Gemenele, primarul Calu Petrica ne-a explicat ca "Midiador" nu are incheiate contracte de arenda cu cetatenii, deci nu este intr-o relatie contractuala directa cu ei, si din acest motiv nu cunoaste exact situatia. "Midiador" lucreaza teren pe comuna, insa in baza unui contract de subarendare cu firma "Gevitex".

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati pe facebook.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

Comentarii

winmediaLeaderboard

 
 

INFORMAŢII CONTACT

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro

 

Director general: Monica Paraschiv

Director: Silvia Preda

Şef departament publicitate: Sorin Preda

Redactor Şef: Florentin Coman

Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu