• chiar dacă este clasa a XII-a şi îl aşteaptă “examenul maturităţii”, Rareş Voicu vrea să militeze în continuare pentru un sistem de învăţământ mai bun • implicarea elevilor în realizarea planurilor-cadru, o cultură a feed-back-ului între elevi şi profesori şi o mai bună finanţare a educaţiei se numără printre ţintele fixate de noul preşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor • ieri, Rareş a preferat să marcheze începutul de an şcolar printr-un protest la Ministerului Educaţiei, acolo unde i-a reprezentat pe “colegii săi lăsaţi în urmă”, referindu-se la sutele de mii de elevi care trebuia să primească la 10 septembrie tabletele promise de Guvern
Un brăilean militează pentru drepturile elevilor din toată ţară! După ce a fost preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor Brăila, ambasador junior al României la Uniunea Europeană în timpul Preşedinţiei României la Consiliul UE,
membru al Board-ului Copiilor din România din cadrul UNICEF, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor (CNE), tânărul Rareş Voicu este acum noul lider al elevilor din toată ţară. Cât timp i-a reprezentat pe elevii brăileni Rareş s-a făcut remarcat prin campania privind stoparea fenomenului “fondul şcolii, fondul clasei şi gardian”, iar o altă campanie de succes a fost cea privind decontarea integrală a transportului pentru elevii navetişti. Reamintim că în cadrul acestei campanii, Rareş a mers până la a-i provoca pe cei şapte parlamentari brăileni să facă naveta de la Brăila la Ianca, provocare la care au răspuns însă doar trei deputaţi. Chiar dacă este clasa a XII-a la Liceul Teoretic “Nicolae Iorga” şi în vară are de dat bacalaureatul, noul preşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor susţine că prin experienţa acumulată în toţi aceşti ani, atât ca elev, cât şi ca reprezentant al elevilor brăileni, poate contribui la îmbunătăţirea sistemului de educaţie.
“Chiar dacă sunt clasa a XII-a am simţit că pot să gestionez ambele sarcini şi mi-am dorit foarte, foarte mult, tocmai pentru că experienţa mea ca elev în sistemul de învăţământ ar putea reprezenta un avantaj. Am trecut în ultimii 11 ani prin toate etapele sistemului de învăţământ preuniversitar şi aş zice că i-am văzut şi bunele şi relele, unde am putea să mai lucrăm şi să îmbunătăţim şi aşa mai departe. Şi consider că tocmai faptul că sunt în clasa a XII-a reprezintă un atu imens pentru că sunt în ultima etapă şi pot să vin cu direcţii pornind de la ce văd în viaţa mea de elev”, susţine noul preşedinte CNE.
În cadrul unui interviu, Rareş ne-a vorbit şi despre planurile sale din acest mandat.
Top trei proiecte
Unul dintre proiectele pe care Rareş vrea să le implementeze în acest mandat se referă la consultarea elevilor în procesul de elaborare a planurilor cadru.
“Anul ăsta sunt în plan schimbarea planurilor cadru şi aş vrea să ne focusăm foarte mult pe a particulariza parcursul educaţional al fiecărui elev, adică fiecare elev să poată alege materiile pe care le învaţă la şcoală într-o pondere cât mai mare. Consider că dacă tu, ca elev, alegi materiile care îţi plac, şansele ca tu să performezi în acele domenii sunt mult mai mari, adică e o legătură directă”, susţine tânărul.
Un alt proiect pentru care Rareş va milita, proiect despre care de altfel l-a tot adus în atenţia opiniei publice şi cât timp a fost lider al elevilor brăileni, se referă la o mai bună finanţare a învăţământului preuniversitar.
“Un alt lucru pe care l-am discutat şi ni-l dorim este îmbunătăţirea sistemului de finanţare din România. Finanţarea mereu a reprezentat mărul discordiei în educaţie dar ne dorim să redefinim costul standard per elev astfel încât un procent mai mare din acesta să fie alocat infrastructurii şcolare. Infrastructura e cea cu care elevii vin în contact direct, fie că vorbim de săli de clasă performante, laboratoare performante şi aşa mai departe”, a mai spus acesta.
Nu în ultimul rând, Rareş vrea ca feed-back-ul oferit de elevi profesorilor de la clasă să nu mai fie o practică ignorată în multe şcoli.
“În fiecare şcoală din România vrem să îmbunătăţim comunicarea dintre elevi şi profesori, prin acordarea feed-back-ului semestrial. În conformitate cu Statutul Elevului, elevii au dreptul de a acorda feed-back semestrial profesorilor. Doar că de foarte multe ori elevii fie nu îl acordă, fie profesorii nu îl iau în seamnă. Ne dorim să facilităm acest schimb de feed-back între elevi şi profesori şi să creăm de fapt o cultură a feed-back-ului în şcoală. Din păcate, în continuare, atunci când elevii le oferă feed-back şi spun ce ar fi putut să meargă mai bine, unii profesori interpretează asta în mod foarte greşit şi consideră că elevul le reproşează că nu îşi fac datoria”, afirmă preşedintele CNE.
“Decalogul şcolii pe timp de pandemie”
Dincolo de obiectivele enumerate anterior, Rareş a lansat deja un proiect de când este preşedinte CNE. Este vorba despre “Decalogul şcolii pe timp de pandemie”, un document care pune pe tapet o serie de probleme identificate în sistemul educaţional în ultima perioadă şi care vine, totodată, cu soluţii concrete pentru ca acestea să fie rezolvate. Printre cele 10 obiective propuse şi detaliate în decalog se numără accelerarea procesului de digitalizare al educaţiei, acces la educaţia online pentru toţi elevii, asigurarea condiţiilor igienico-sanitare în toate şcolile din România şi informare publică deschisă şi constantă din partea autorităţilor.
“Cele 10 propuneri sunt 10 obiective generale pe care noi am considerat că ar trebui să se ghideze cumva tot procesul de reîncepere a anului şcolar”, ne-a declarat Rareş.
Şi pentru că începutul de an şcolar este în aceste zile subiectul de pe buzele tuturor, l-am întrebat pe noul preşedinte CNE cum vede măsurile luate de autorităţi.
“Toată vara am înotat în incertitudine, în sensul în care Guvernul a avut trei luni să pregătească începerea anului şcolar şi abia acum câteva zile am aflat ceva concret. Cum ar fi trebuit să arate începutul de an şcolar? Un început de an şcolar în care autorităţile centrale ar fi trebuit să îşi asume responsabilitatea coordonării eforturilor din teritoriu. Noi am salutat de la bun început decizia descentralizării pentru că nu se putea găsi un scenariu general valabil pentru toate şcolile din România. Ce nu am salutat însă este atitudinea autorităţilor centrale, a Guvernului, pentru că ei nu au făcut descentralizare, ci au aruncat responsabilitatea în cârca celor de la nivel local”, a spus preşedintele CNE.
Protest cu porci zburători la Ministerul Educaţiei, în prima zi de şcoală
Aşa a ales Rareş Voicu să marcheze începutul de an şcolar. Acesta a mers ieri, împreună cu alţi colegi din CNE, la sediul Ministerului Educaţiei din Bucureşti pentru a protesta faţă de lipsa tabletelor promise de guvernanţi. Precizăm că 250.000 de tablete trebuia să ajungă la elevii din mediile defavorizate înainte de 14 septembrie, însă deşi a promis în repetate rânduri că toate acestea vor ajunge la elevi, Ministerul Educaţiei a reuşit să achiziţioneze doar 82.000. În faţa ministerului elevii au adus cu ei şi câteva baloane în formă de porcuşori pentru a transmite mesajul că “până şi porcii au şanse să zboare, însă tabletele promise înainte de vacanţă tot nu au ajuns în şcoli”.
“În prima zi a anului şcolar, nu vom fi la şcoală, în bănci, ci vom fi în faţa Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pentru a-i reprezenta pe colegii noştri pe care autorităţile i-au lăsat în urmă. Acestea ignoră cu bună ştiinţă faptul că 900.000 de elevi nu au avut acces la educaţie online pe durata stării de urgenţă. Nepăsarea autorităţilor reprezintă o încălcare sistematică a dreptului la educaţie al tuturor elevilor, garantat de Constituţia României. Solicităm guvernanţilor urgentarea procesului de achiziţie publică pentru dispozitive conectate la internet”, a declarat Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, potrivit Libertatea.
Ministerul Educaţiei, Monica Anisie, susţine că nu sunt 900.000 copii fără acces la internet, ci doar 230.000 şi nu se consideră în continuare vinovată pentru eşecul licitaţiei.
Unii părinţi au refuzat să îşi ducă copiii la şcoală
Ieri, cursurile au reînceput pentru circa 48.000 elevi şi preşcolari din Brăila, în condiţii de pandemie. Inspectorul şcolar general, prof. Viorel Botea, ne-a declarat că nu au existat reticenţe din partea părinţilor de a-şi aduce copiii la şcoală, ba din contră, aceştia s-au bucurat că lucrurile intră pe un făgaş normal. Cu toate acestea, există şi voci care îl contrazic. Este cazul unei mămici din Brăila care a refuzat să îşi ducă copilul la grădiniţă, nemulţumită de regulile absurde impuse, cum ar fi faptul că cei mici nu au voie să se mişte din bănci, nu au voie să îşi împartă jucăriile sau să participe la activităţi care presupun contactul fizic.
