• europarlamentarul PSD ne-a trimis bilanțul muncii sale de 4 ani în Parlamentul Europei • astăzi, episodul 5, care se referă tot la întrebări cu solicitare de răspuns, inclusiv răspunsurile primite de europarlamentarul PSD
În cadrul raportului extrem de amplu trimis de europarlamentarul Mihai Tudose pe adresa redacției, capitolul "Interpelări europarlamentare" este foarte important pentru că presupune atât întrebările scrise, cât și răspunsurile primite. Reamintim că am încercat o sinteză atât a conținutului întrebărilor cât și a răspunsurilor primite de europarlamentarul Mihai Tudose.
Pentru o alocare echitabilă a subvențiilor UE din Mecanismul de redresare și reziliență
10 septembrie 2020, întrebare cu solicitare de răspuns: Are în vedere Comisia să corecteze această distribuire injustă, care riscă să afecteze coeziunea UE, să amplifice problemele social-economice din aceste țări și decalajele de dezvoltare dintre statele membre?
"Conform avizului Curții de Conturi Europene din 9 septembrie 2020 cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență, emis la cererea Parlamentului European, țările UE cu PIB-ul cel mai mic vor primi cele mai puține subvenții. Numai un sfert din granturile prevăzute în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență ar urma să revină, potrivit propunerii inițiale a Comisiei, celor opt state membre care au avut, în 2019, PIB-ul pe cap de locuitor sub 75% din media UE. Este vorba despre România, Grecia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Croația, Slovacia și Letonia.
În schimb, cele 14 țări care au avut anul trecut PIB/locuitor de cel puțin 90% din media UE ar urma să primească peste două treimi din subvențiile europene", a argumentat europarlamentarul Mihai Tudose.
Răspuns oferit de comisarul Paolo Gentiloni în numele Comisiei Europene, la 3 noiembrie 2020: "Cheia de repartizare propusă de Comisie pentru alocarea granturilor se bazează pe populație, pe prosperitatea relativă șprin inversul produsului intern brut (PIB) pe cap de locuitorț și pe șomaj (rata medie a șomajului în perioada 2015-2019 în comparație cu media UE). În plus, Consiliul European a propus, pentru 30 % din pachetul financiar disponibil pentru granturi, înlocuirea indicatorului ratei șomajului pentru perioada 2015-2019 cu indicatori care reflectă impactul crizei. Acestea sunt pierderile observate în PIB-ul real în 2020 și, în proporție egală, pierderile cumulate observate aferente PIB-ului real în perioada 2020-2021.
Prin această cheie de repartizare propusă, toate statele membre vor beneficia de granturi în mod proporțional. În cazul în care propunerea este adoptată, sprijinul financiar va fi direcționat către statele membre cu un PIB scăzut pe cap de locuitor (a se vedea graficul), care au fost cel mai grav afectate de criză și, din cauza dezechilibrelor preexistente, cum ar fi rata ridicată a șomajului, se confruntă cu mai multe riscuri de a nu mai putea să se redreseze rapid în urma crizei. Pachetul propus va stimula creșterea economică și ocuparea forței de muncă în toate statele membre, va reduce diferențele dintre acestea și va reduce semnificativ riscurile de evoluție negativă pentru Uniune în ansamblu".
Combaterea sărăciei agravate de pandemie
20 octombrie 2020, întrebarea cu solicitare de răspuns scris: Ce măsuri are în vedere Comisia Europeană pentru a veni, în regim de urgență și în mod concret, în sprijinul cetățenilor europeni afectați de sărăcie și excludere socială?
"Unul din cinci cetățeni europeni se confrunta, încă dinainte de pandemie, cu riscul sărăciei și excluderii sociale, conform raportului Eurostat dat publicității la 16 octombrie 2020. Mai exact, era vorba despre 92,4 milioane de persoane, media europeană fiind de 21,1%, iar procentele la nivelul statelor membre variind de la 12,5% în Cehia și 14,4% în Slovenia, la 30% în Grecia, 31,2% în România și 32,5% în Bulgaria.
Avem, prin centralizarea acestor date pentru anul 2019, un indicator important pentru măsurarea impactului economic și social al pandemiei. Din acest punct a început dezastrul actual. De aceea, este esențial să se țină cont cu prioritate de această stare de fapt în repartiția fondurilor europene pentru suport economic și redresare destinate țărilor Uniunii.
Există, din păcate, numeroase semnale că săracii au devenit și mai numeroși și mai împovărați de grija traiului de zi cu zi în urma crizei cauzate de coronavirus. Acești concetățeni ai noștri au nevoie urgentă de sprijinul UE", este justificarea lui Mihai Tudose.
Răspuns dat de comisarul Nicolas Schmit în numele Comisiei Europene, la 15 ianuarie 2021: S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește reducerea sărăciei de la vârful atins în 2012, când 16,3 milioane de persoane suplimentare erau expuse riscului de sărăcie sau excluziunesocială în UE-27 față de 2019. Cu toate acestea pandemia riscă să agraveze sărăcia. Simulările arată că acest lucru poate fi atenuat prin măsurile adoptate atât la nivelul statelor membre cât și la nivelul UE.
Acestea includ instrumentul SURE (instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență) și cele două inițiative pentru investiții ca reacție la coronavirus care au oferit statelor membre lichidități imediate de peste 8 miliarde EUR și, până în prezent, au permis acestora să realoce priorităților cele mai urgente peste 18 milioane EUR din fondurile structurale și de investiții europene și din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane în cadrul pachetului financiar existent al politicii de coeziune.
Instrumentul NextGenerationEU va ajuta statele membre să se redreseze și să își întărească reziliența economică și socială, îndeosebi prin intermediul ReactEU (47,5 miliarde EUR) care va consolida fondurile de coeziune pentru perioada 2014-2020 și al Mecanismului de redresare și reziliență (672,5 miliarde EUR). Acest lucru se va adiționa resurselor disponibile pentru fondurile politicii de coeziune în perioada 2021-2027, inclusiv Fondul social european Plus.
Strategia anuală 2021 privind creșterea durabilă a inclus echitatea printre principiile-cheie care orientează redresarea. Pilonul european al drepturilor sociale rămâne punctul de reper pentru convergența socială ascendentă. La începutul acestui an, Comisia va prezenta un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a pilonului și promovarea în continuare a rezilienței sociale. În acest cadru, va fi formulată o propunere privind o garanție pentru copii cu scopul de a combate sărăcia în rândul copiilor.
Susținerea sistemelor medicale din țările UE cu dificultăți în achiziționarea de echipament performant anti-Covid 19
26 noiembrie 2020, întrebare prioritară cu solicitare de răspuns scris: Are în vedere Comisia să sprijine mai mult eforturile anti-Covid 19 ale României și ale statelor membre cu sisteme medicale fragile în fața acestei pandemii?
"Comisia Europeană a anunțat achiziționarea, prin Instrumentul pentru sprijin de urgență, a 200 de roboți pentru dezinfectarea spitalelor din UE. În următoarele săptămâni acești roboți vor fi trimiși către statele membre. Solicit Comisiei să direcționeze acești roboți cu precădere către România și celelalte țări din Uniune care se confruntă cu dificultăți în achiziționarea de echipament performant anti-Covid 19. Totodată, în mod salutar, Comisia Europeană a intensificat acțiunile pentru creșterea capacității de testare prin achiziția de teste rapid antigen și parteneriatul cu Crucea Roșia Internațională. Cer, de asemenea, Comisiei să acorde, în regim de urgență, o atenție specială statelor membre care au capacitate redusă de testare raportat la populație", a solicitat europarlamentarul român.
Răspuns oferit de comisarul Stella Kyriakides în numele Comisiei Europene, la 10 februarie 2021: Comisia colaborează cu statele membre pe toate fronturile pentru a combate pandemia de COVID-19, inclusiv prin sprijin financiar din mai multe fonduri UE, cum ar fi Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională, REACT-EU și instrumentul de sprijin tehnic. Noul Mecanism de redresare și reziliență se bazează pe procesul semestrului european și asigură fonduri statelor membre pentru a stimula creșterea economică, crearea de locuri de muncă și dubla economie verde și digitală. Statele membre trebuie să transmită planuri de redresare și reziliență care să prezinte modul în care vor utiliza fondurile pentru a sprijini reformele-cheie în materie de redresare și reziliență și modul în care acestea sunt corelate cu recomandările specifice fiecărei țări în diferite domenii de politică, inclusiv în domeniul sănătății.
Instrumentul de sprijin de urgență (ESI, 2,7 miliarde EUR) permite Comisiei să desfășoare acțiuni specifice în statele membre și să combată pandemia. Prin intermediul acestui instrument, Comisia a donat statelor membre produse esențiale (echipamente individuale de protecție și medicamente) și a încheiat acorduri prealabile de achiziționare de vaccinuri. A fost înființat un dispecerat pentru a facilita corelarea nevoilor statelor membre cu oferta de echipamente medicale. ESI este utilizat, de asemenea, pentru instalarea de roboți de dezinfectare în spitale.
Pentru distribuția produselor esențiale, Comisia stabilește o cotă pentru fiecare stat membru pe baza datelor furnizate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor. Metoda ia în considerare numărul total de cazuri și decese de la începutul pandemiei, precum și numărul de cazuri și decese în ultimele 14 zile.
De asemenea, Comisia oferă sprijin țărilor participante prin intermediul unor acorduri de achiziții publice comune (achiziționarea de echipamente medicale și de protecție esențiale) și a creat prima rezervă rescEU.
